Analiză Ce spun specialiștii despre prevederile din noua ordonanță trenuleț: „E bine că nu se trece în panta cealaltă, cu tot felul de măsuri populiste”

Proiectul de ordonanţă „trenuleţ”, pus în dezbatere publică luni și adoptat marți seară de Executiv, generează unele critici, însă specialiștii remarcă și unele aspecte pozitive.

Criticile pornesc în special dinspre Federația Patronală a Energiei, care a cerut amânarea adoptării, acuzând o lipsă de dialog și consultări cu reprezentanții sectorului energetic și susținând că „mediul de afaceri este din nou ignorat”. Federația consideră că sunt încălcate principiile bunei guvernări și sunt ignorate promisiunile recente făcute de Guvern în relația cu patronatele: „Politicile fiscale impredictibile, adoptate fără consultare și fără o viziune coerentă, slăbesc competitivitatea economică și pun în pericol securitatea energetică”.

De asemenea, potrivit acestora, „menținerea impozitelor suplimentare în sectorul petrol și gaze și introducerea unor noi măsuri fiscale vor avea efecte negative asupra întregii piețe energetice”.

Nemulțumiri au fost semnalate și din partea reprezentanțiilor IMM România, care au cerut, între altele, că suma neimpozabilă în cazul salariului minim să rămână la 300 de lei. De asemenea, a fost solicitată eliminarea accizei din calculul cifrei de afaceri, nu doar la producători/ importatori, ci pe întregul lanț comercial. 

„Și vești proaste, și vești bune”

Analiștii economici remarcă totuși măsuri care au potențialul de a influența pozitiv mediul de afaceri. „Ordonanța trenuleț aduce vești mixte, și vești proaste, dar și câteva vești bune. La capitolul vești bune vedem scăderea semnificativă a impozitului pe cifra de afaceri la micile companii, de la 3% la 1%. Îi va ajuta pe cei care își fac curajul să deschidă o afacere din 2026. O chestie neașteptată din punct de vedere fiscal. Sunt niște măsuri, de asemenea pozitive, în sensul reglementării circulației banilor în economie, în sensul reducerii evaziunii fiscale, care sunt salutare. Dar, într-adevăr, există și măsuri negative, care vor afecta puterea de cumpărare”, afirmă analistul economic Adrian Negrescu.

Mediul energetic are însă motive de revoltă, admite economistul Cristian Păun, într-o declarație pentru  „Adevărul”: „Cei din energie sperau totuși să se renunțe la taxa pe stâlp, care este o aberație și care pune foarte multă presiune fiscală pe firmele din energie, unde investițiile ar trebui să fie importante în perioada următoare, că nu poți să ai producție de energie mai multă și mai diversificată de preferabil din surse nepoluante cu investiții foarte mari în spate și tu să taxezi taman investițiile, taman activele care sunt la baza acestor investiții”. 

„Sunt și câteva măsuri care cumva ajută mediul de afaceri. Vorbim de reducerea impozitului minim pe cifră de afaceri. Sigur, eu l-aș fi scos de tot. S-a promis că această eliminare să se întâmple la începutul lui 2027, ceea ce este cât de cât o veste optimistă. Și că s-a scăzut valoarea și că se va scoate. La fel și cu taxa pe stâlp. (...)

Măsurile sunt binevenite, dar se poate face mult mai mult pentru mediul de afaceri, astfel încât producția să fie lansată în toate domeniile și ar trebui să începem evident cu producția din domeniile cheie, cum ar fi, de exemplu, sectorul energetic, pentru că de producția de energie depind toate celelalte sectoare”, mai explică Cristian Păun.

Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate, afirmă într-o postare pe Facebook că ordonanța indică „o schimbare de abordare”.:"Începem sa aruncăm „bolovanii” de care am tot vorbit în ultima perioadă, nu imediat, dar perspectiva eliminării lor din 2027 este de natură a face posibilă reluarea investițiilor semnificative în România"

Misiunea Cabinetului Bolojan, complicată

„Contextul macroeconomic este foarte complicat în România. Depindem de foarte multe variante să avem succes, chiar și cu aceste propuneri pe care le vedem pe masă. Dar e bine totuși că nu se exagrează, nu se trece în panta cealaltă cu tot felul de măsuri populiste, ajutoare de stat, subvenții și alte cele, nici nu ai cum într-un buget cu deficit. E bine că se pune accentul pe relaxare fiscală și orice tip de spațiu fiscal pe care îl avem în viitor ar trebui să-l folosim exact pentru a mai relaxa puțin fiscalitatea și a mai relaxa puțin barierele acestea care sunt în zona producției, astfel încât, în final să avem investitori care vin către România, investesc în România, produc în România, pentru că asta ar trebui să fie calea sănătoasă să ne salvăm, să facem ca mai multă activitate economică să înflorească și să se desfășoară aici.

Cu cât facem mai mult lucrul acesta, cu atât ne vom dezvolta și bugetul se va echilibra pentru că aceste afaceri localizate în România plătesc impozite, plătesc și alimentează bugetul de stat și dacă ținem puțin sub control cheltuielile, pe partea cealaltă aplicăm astfel de măsuri, încet, încet bugetul își redobândește suflul și echilibrul de care are nevoie. O perioadă trebuie să ne abținem de la măsuri din acestea populiste”, mai explică Cristian Păun.

Tăieri mai mici pentru politicieni

Criticile sunt semnalate inclusiv în cazul măsurilor pentru politicieni, fiind scăzute bugetele parlamentarilor și partidelor cu procente mai mici față de cele indicate în cazul unor majorări de taxe. 

„Din punctul meu de vedere, trebuiau să taie mult mai drastic contribuțiile către partide. Părerea mea este că aceste partide ar trebui să se bazeze mult mai mult pe cotizațiile membriilor, pe ideea că în politică resursele ar trebui să vină de la cei care cred într-o platformă politică sau alta, pentru că, până la urmă, decuplarea partidelor politice și decuplarea agendei lor de cetățean pleacă și de la faptul că cetățenii nu sunt implicați direct, inclusiv cu resurse personale, în finanțarea acestor partide. Și finanțarea acestor partide se bazează foarte mult pe bani de la buget, ca să nu mai vorbim de banii pentru parlamentari sau indemnizațiile care sunt în sistem și care ar fi trebuit să fie tăiate ceva mai drastic, nu doar cu 10%”, explică analistul economic Cristian Păun .

De partea cealaltă, în cazul măsurilor care afectează în mod direct viața cetățenilor, economistul subliniază că, în timp ce alte țări impozitul pe locuințe ajunge la 0% în anumite condiții, majorarea din România va crește presiunea fiscală: „Mai degrabă, această taxă nu va aduce neapărat niște încasări spectaculoase la buget, dar este un impozit care se dorește a fi corector sau nu neapărat corector, cât se dorește a face un fel de dreptate socială, justiție socială”.

„Există această frustrare generală legată de faptul că pare că taxele și impozitele au crescut fără niciun fel de discuții, iar când a fost vorba de tăieri de cheltuieli întotdeauna s-a negociat, s-a discutat și nu s-a întâmplat nimic în plan concret. Absența unui plan concret de reforme în România, de restructurare, de austeritate, cu ținte și termene foarte clare, pe care populația să le înțeleagă este o realitate”, afirmă specialistul economic Adrian Negrescu.

Ce prevede ordonanța

Între măsurile prevăzute se numără înghețarea salariilor bugetarilor pentru al doilea an consecutiv. De asemenea, nici pensiile de serviciu nu vor fi actualizate în 2026. În schimb, crește salariul minim, de la 1 iulie 2026, de la 4.050 de lei la 4.325 lei. Suma neimpozabilă de 300 de lei va fi redusă la 200 de lei, potrivit actului normativ. În același timp, se mențin în plată premiile, primele, bonusurile, bonificaţiile şi alte drepturi de natură salarială, aflate în plată în anul 2025.

Între măsuri se numără majorarea punctului de amendă și prelungirea ajutorului pentru plata facturilor la energie pentru persoanele vulnerabile.

În ceea ce privește mediul de afaceri, este prevăzută o cotă unică de 1% pentru microîntreprinderi, iar IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) va fi redus la 0.5% în 2026 și eliminat complet în 2027, în timp ce Impozitul suplimentar în sectoarele petrol și gaze naturale (ICAS) se prelungește cu un an, urmând să fie eliminat complet din 2027. Se majorează și impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Și impozitul pe construcţii (taxa pe stâlp) se va aplica până la finalul anului următor. 

Nu în ultimul rând, potrivit măsurilor agreate în coaliție, scad cu 10% banii pentru partide și banii pentru parlamentari.

2026, „o misiune extrem de dificilă”

După acest an, misiunea Executivului condus de Ilie Bolojan rămâne una complicată, economistul Adrian Negrescu prevestind reduceri de cheltuieli mai mari și posibile disponibilizări: „Va fi o misiune extrem de dificilă, în 2026, ca Guvernul să taie aproape 50 de miliarde de lei din cheltuieli, în așa fel încât să reducă deficitul bugetar în limitele asumate în fața finanțatorilor străini”.