Ce pot face românii care vor să-și monteze panouri fotovoltaice în lipsa programului de susținere de către stat

Programul Casa Verde Fotovoltaice nu va mai fi lansat în 2026, în ciuda interesului crescut din partea românilor. Cei care doresc să-și producă singuri energia electrică au însă o serie de pârghii legale pentru acest lucru.

O simulare făcută de specialiștii în energie arată că, pentru o casă de aproximativ 100 mp, se instalează de obicei un sistem fotovoltaic de 4–6 kW, suficient pentru un consum anual de circa 4.000–6.000 kWh.

Prețul variază între 25.000 și 35.000 de lei pentru un sistem complet de aproximativ 5 kW - panouri, invertor, structură, cabluri, montaj și racordare la rețea. În funcție de calitatea echipamentelor și complexitatea montajului, se poate ajunge la 40.000 de lei.

Amortizarea investiției (fără subvenție) se poate face în 4-6 ani în condițiile actuale ale prețului energiei și ale producției solare din România.

Alternative la Casa Verde - de la credite bancare la rate la instalator

Pe lângă plata din propriile economii, specialiștii consultați de „Adevărul” spun că românii pot instala sisteme fotovoltaice și prin alte metode de finanțare precum:

• Credite verzi oferite de bănci – mai multe instituții financiare din România oferă împrumuturi dedicate investițiilor în energie regenerabilă, inclusiv panouri fotovoltaice. De exemplu, unele credite pot ajunge până la 150.000 de lei, cu perioade de rambursare de până la 5 ani și dobânzi începând de la aproximativ 7,4%.

• Credite de consum sau eco-loans – anumite bănci oferă împrumuturi pentru produse cu impact redus asupra mediului, precum panouri fotovoltaice sau sisteme de stocare a energiei.

• Finanțare în rate prin instalator – multe companii din domeniul fotovoltaic colaborează cu instituții financiare sau IFN-uri pentru a permite plata sistemului în rate lunare, ceea ce reduce bariera investiției inițiale.

• Leasing energetic (mai ales pentru companii) – firmele pot instala sisteme fotovoltaice prin leasing, cu avans de aproximativ 10% și perioade de finanțare de până la 10 ani, plătind practic echipamentul din economiile generate la factura de energie.

„În unele cazuri se recomandă o abordare etapizată. Instalarea inițială a unui sistem hibrid permite reducerea imediată a facturilor la energie și implică o investiție inițială mai redusă. Ulterior, sistemul poate fi extins prin adăugarea unei baterii de stocare, pe măsură ce nevoile de consum se schimbă sau pe măsură ce utilizatorii își doresc o autonomie energetică mai mare. Această abordare este practică deoarece permite utilizatorilor să își distribuie investiția în timp și să își adapteze sistemul în funcție de evoluția consumului și a tehnologiilor disponibile. În plus, multe invertoare moderne sunt proiectate astfel încât să permită integrarea ulterioară a bateriilor, fără modificări majore ale instalației”, a declarat pentru „Adevărul” Diana Hațegan, specialist în soluții de energie solară al Hexing Europe.

De ce românii preferă să instaleze sisteme fotovoltaice

Chiar și în absența subvențiilor directe, există mai multe motive care continuă să stimuleze investițiile în energie solară, a declarat la rândul său Denisa Constantinoiu, reprezentant Atmoce.

Printre acestea se află:

• Independența energetică: mulți proprietari doresc să reducă dependența de rețea și să se protejeze de volatilitatea prețurilor.

• Economii financiare pe termen lung: costul tehnologiei fotovoltaice a scăzut semnificativ, ceea ce face ca sistemele solare să fie viabile economic chiar și fără subvenții.

• Securitate și reziliență energetică: tot mai multe gospodării sunt interesate de sisteme care pot oferi energie de rezervă în cazul întreruperilor, mai ales atunci când sunt combinate cu baterii.

• Conștientizarea impactului asupra mediului: un număr tot mai mare de consumatori dorește să își reducă amprenta de carbon și să contribuie la tranziția energetică.

• Evoluția tehnologiei: sistemele moderne nu mai înseamnă doar panouri solare – ele sunt platforme complete de management energetic care combină producția, stocarea, monitorizarea și optimizarea inteligentă a consumului.

Așadar, interesul românilor pentru sistemele de energie verde rămâne ridicat chiar și în lipsa programului Casa Verde. Nu mai este determinat exclusiv de programele de finanțare, ci de creșterea și volatilitatea prețurilor la energie, de dorința de a reduce dependența de rețea și de controlul costurilor pe termen lung.

În plus, tehnologia a devenit mai accesibilă, iar soluțiile precum sistemele hibride și bateriile de stocare permit utilizatorilor să își optimizeze mai bine consumul de energie.

Piața energiei solare din România

Saltul rapid al pieței fotovoltaice începe să se tempereze, sectorul intrând într-o etapă de maturizare și consolidare, după creșterea accelerată din ultimii ani, susținută de prețurile ridicate la energie și finanțarea publică, precum Casa Verde.

În ultimii doi ani, capacitatea totală a crescut de 2,3 ori, de la sub 3 GW în 2023 la peste 7 GW în 2025. Iar numărul prosumatorilor aproape s-a triplat, de la 100.000 la circa 300.000.

Motorul pieței rămân instalările rezidențiale, mai ales că românii vor să reducă costurile cu energia și să obțină independență energetică, spun specialiștii. Dar se extind instalările comerciale.

„Se observă un interes tot mai mare și din partea IMM-urilor care operează în timpul zilei - ateliere de producție, spații de retail, centre logistice, exploatații agricole - pentru care sistemele fotovoltaice reprezintă o modalitate de a stabiliza costurile cu energia pe termen lung”, a declarat pentru „Adevărul” Denisa Constantinoiu.

Conform datelor publice, România are:

• 7 GW capacitate totală fotovoltaică instalată (prosumatori + parcuri solare) (RPIA)

• 300.000 prosumatori (AFEER)

• 3,3–3,4 GW capacitate sisteme prosumatori (ANRE)

• 3,2 GW capacitate parcuri fotovoltaice comerciale (ANRE)

• 2,2 GW capacități fotovoltaice doar în 2025 (RPIA)

• 4,5 TWh de producție anuală estimată din sistemele prosumatorilor (AFEER)

• 9% din producția totală de energie electrică provine deja din sistemele prosumatorilor (AFEER)

Dezvoltarea continuă pe segmentul comercial și industrial, unde companiile investesc în producție proprie de energie pentru reducerea costurilor.

„Un alt semn al maturizării pieței este interesul tot mai mare pentru sisteme hibride și baterii de stocare. Pe termen mediu, piața va continua să crească, însă într-un ritm mai echilibrat, cu accent pe calitate, integrarea stocării și proiecte de dimensiuni mai mari, inclusiv în zona industrială și a parcurilor fotovoltaice”, a declarat pentru „Adevărul” Dorin Chisăliță, director Livoltek/Hexing Europe.

Potrivit acestuia, ritmul e accelerat pentru dezvoltarea pieței și producția proprie de energie. Iar România are ca țintă 10 GW de capacitate solară până în 2030.