Analiză Ce înseamnă pentru români că datoria publică a depășit 60% din PIB: Ne împrumutăm cel mai rapid din UE doar pentru a supraviețui

Analiștii avertizează că ritmul accelerat de împrumut al României, cel mai rapid din UE, concentrat pe consum și salarii în detrimentul investițiilor, transformă datoria publică într-o povară majoră pentru generațiile viitoare. Aceștia anticipează o creștere a datoriei publice a României la 70% din PIB în următorii 3-4 ani, alimentată de deficitele bugetare semnificative finanțate prin împrumuturi. Experții subliniază că România se împrumută la costuri similare cu Franța, ceea ce indică o tendință către nesustenabilitate și se traduce pentru români printr-o inflație persistent ridicată.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în luna noiembrie, datoria publică era de 60,2% ajungând la 1.121,44 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de anul 2020 când era de 498,57 miliarde de lei.

Adrian Codîrlașu: Datoria publică va ajunge la 70% în câțiva ani

Întrebat dacă există posibilitatea diminuării datoriei publice în perioada următoare, analistul Adrian Codîrlașu, președintele Chartered Financial Analyst (CFA), a declarat pentru „Adevărul” că, dimpotrivă, este de așteptat ca datoria publică să crească și mai mult în următorii 3-4 ani.

„Am ajuns la o datorie publică de 60% din PIB și vom continua să o creștem pentru că deficitele sunt foarte mari. Deficitul bugetar se adaugă la datoria publică, pentru că se finanțează prin emisiuni de titluri de stat, adică prin împrumuturi pe termen limitat. În 3-4 ani ajungem la 70% din PIB cu deficitele pe care le avem. Știu, se poate spune că datoria publică a României este mică, în comparație cu a Franței sau Italiei care este de peste 120%, dar România se împrumută la aceleași costuri cu care se împrumută Franța și asta nu e bine. Asta înseamnă că mergem către nesustenabilitate”, a declarat analistul.

Întrebat cum vor fi afectați românii de creșterea datoriei publice a țării, Adrian Codîrlașu a explicat că se traduce prin creșterea inflației.

„Pentru români asta se traduce prin faptul că vom avea în continuare inflație mare, pentru că deficitul bugetar înseamnă bani tipăriți. Așa cum am mai spus, Guvernele cresc inflația prin tipărirea banilor. Și nu sunt semne de redresare prea curând”, a declarat economistul pentru „Adevărul”.

Adrian Negrescu: Amanetăm viitorul copiilor noştri

La rândul său, Adrian Negrescu, a spus că semnele sunt rele nu neapărat pentru noi, ci pentru copiii noştri, pentru că o asemenea datorie publică se plăteşte în mulți ani. „Datoria publică e o povară financiară prin care, din păcate, amanetăm viitorul copiilor și nepoților noștri. În loc să le facem un viitor mai bun, cu taxe mici, o țară mai civilizată, noi îi îndatorăm pe zi ce trece, astfel că șansa lor de a plăti taxe și impozite mai mici devine tot mai mică”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

El a explicat că datoria publică îngrijorează în primul rând ca ritm de împrumut, pentru că „ne împrumutăm cu cea mai mare viteză dintre țările UE și apoi, poate și mai grav, ridică un real semnal de alarmă privind utilizarea acestor bani împrumutați”.

„Noi ne împrumutăm în primul rând pentru salarii și pensii, pentru a avea cu ce să acoperim cheltuielile statului și mai puțin pentru investiții. Altfel spus, cheltuim banii împrumutați în primul rând pentru consum. Și mai grav este faptul că mare parte din acești bani se duc pe importuri, altfel spus ne împrumutăm, plătim dobânzi și exportăm acești bani înapoi în străinătate”, a explicat analistul.

Acesta a atras atenția că investitorii privesc datoria publică a României cu mai multă îngrijorare, față de situația altor țări (Germania, Franța, Italia etc.) pentru simplul motiv că aceste țări au capacitatea de a-și plăti datoriile.

„Noi, din păcate, avem o economie destul de fragilă, dependentă de consum și, iată, devine o mare problemă când avem de plătit, în 2026, 30 de miliarde de euro în contul acestei datorii din care jumătate sunt doar dobânzi la creditele luate. În ciuda eforturilor Ministerului Finanțelor de a rostogoli această datorie publică, de a o dilua pe termen lung, am ajuns la un moment critic în care trebuie să ne punem problema cum reducem acest ritm de împrumut, altfel spus cum reducem factura cheltuielilor publice în așa fel încât să ne permitem să plătim fără să înghețăm pensiile, salariile, etc. Altfel spus, dacă nu vom face reforma statului, a cheltuielilor publice, această datorie publică se va rostogoli ca un bulgăre de zăpadă și, la un moment dat, va deveni nefinanțabilă”, a explicat Negrescu pentru „Adevărul”.

Gresoi: Spațiul de manevră fiscală se reduce vizibil

La rândul său, analistul Silviu Gresoi a declarat pentru „Adevărul” că datoria României de peste 60% „nu înseamnă automat o criză, dar este un semnal serios de avertizare”.

„Dacă analizăm situația, putem constata faptul că nu valoarea la care s-a ajuns sperie piețele, ci viteza cu care a crescut datoria și faptul că vine la pachet cu deficite bugetare încă foarte mari. România a urcat rapid de la o zonă confortabilă spre acest prag de 60%, într-un interval foarte scurt, iar acest lucru ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen mediu”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, pentru o economie emergentă, „care se împrumută mai scump decât media UE”, spațiul de manevră fiscală se reduce vizibil. „Asta înseamnă dobânzi mai mari la împrumuturi, presiune pe buget și mai puțini bani disponibili pentru investiții. Nu este un „dezastru”, dar nici „bine”, avem un nivel la care disciplina fiscală și corecția deficitului devin esențiale, iar traiectoria din următorii ani contează mai mult decât cifra în sine.”, a explicat analistul pentru „Adevărul”.

Planul fiscal prevedea că datoria publică va ajunge la 62,9% în 2029

Proiecțiile privind datoria publică, cuprinse în Planul Fiscal pentru reducerea deficitului pe 7 ani, prevăd o creștere semnificativă a acesteia până la 62,6% din PIB în anul 2029. Însă estimările actuale arată că nivelul va fi depășit mult mai repede, având în vedere că Planul prevedea că în 2025 datoria publică ar fi fost de 55,7%, iar în 2026 de doar 58,5% din PIB, valori deja depășite cu mult.

Previziunile privind datoria publică din Planul fiscal de reducere a deficitului bugetar pe 7 ani

Țările cu cele mai mari datorii publice

Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, cele mai mari raporturi dintre datoria publică și PIB la sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului 2025 au fost înregistrate în Grecia (149,7%), Italia (137,8%), Franța (117,7%), Belgia (107,1%) și Spania (103,2%), iar cele mai mici raporturi au fost înregistrate în Estonia (22,9%), Luxemburg (27,9%), Bulgaria (28,4%) și Danemarca (29,7%).

Comparativ cu al doilea trimestru al anului 2025, unsprezece state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului 2025, iar șaisprezece au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Luxemburg (+2,6 puncte procentuale – pp), Bulgaria (+2,1 pp), Franța (+1,8 pp), Lituania și România (ambele +1,6 pp) și Austria (+1,5 pp). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Letonia (-2,9 pp), Grecia (-2,2 pp), Slovenia și Finlanda (ambele -1,7 pp).