Cât pierd agricultorii din România din cauza secetei din acest an
0În lipsa ploilor şi a unor sisteme de irigaţii puse la punct, câmpiile din estul şi sudul României s-au uscat, iar cele mai afectate sunt culturile agricole de primăvară, precum porumbul şi floarea-soarelui.
Producătorii de cereale şi de plante uleioase se aşteaptă la un scenariu similar cu cel de anul trecut. Cum investiţiile în irigaţii sunt doar pe hârtie, verile secetoase duc la pagube financiare imense atât pentru agricultori, cât şi pentru statul român.
Pentru a estima câţi bani se vor pierde, în 2016, din cauza secetei, „Adevărul Financiar“ a calculat valoarea producţiei de porumb şi floarea-soarelui, într-un an agricol obişnuit, rezultată din media multianuală din perioada 2013-2015. Astfel, producţia anuală medie a fost de 10,72 milioane de tone de porumb şi de 2,03 milioane de tone de floarea-soarelui, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
La un preţ mediu de 700 de lei pe tonă, producţia de porumb a României, dintr-un an obişnuit, valorează puţin peste 7,5 miliarde de lei. De cealaltă parte, la un preţ de 1.300 de lei pe tonă, producţia de floarea-soarelui valorează circa 2,64 miliarde de lei.
Cum specialiştii se aşteaptă la pierderi de 40-60% pentru 2016, acestea ar însemna o pagubă de 3-4,5 miliarde de lei, în cazul porumbului, şi de 1-1,6 miliarde de lei, în cazul producţiei de floarea-soarelui. Cele două sume ar cumula o pierdere de minimum patru miliarde de lei şi de maximum şase miliarde de lei, adică, în cel mai pesimist scenariu, o gaură de 0,8% în Produsul Intern Brut al României.
Sprijinul Guvernului e mic, dar aşteptat
Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ne-a declarat că în judeţele din extremitatea sudică, precum Teleorman, Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, dar şi în Botoşani, unde seceta durează de peste trei luni, există zone în care pierderile din agricultură sunt de 100%. „E greu de estimat cât de mult vom pierde din cauza secetei. În sud, sunt suprafeţe în care pierderile vor ajunge la 40-50% din producţia normală. În Botoşani, grâul va fi mult sub media producţiilor anterioare. În general, cele mai afectate de secetă sunt porumbul, floarea-soarelui şi culturile de soia“, spune Baciu.
Reprezentanţii LAPAR se întâlnesc, joi, cu oficialii Guvernului, pentru a discuta toate nemulţumirile producătorilor şi măsurile posibile cu privire la această problemă. „Anul trecut, am primit despăgubiri de doar 10% din suma totală. Limita este de 20%, aşa că nu ne aşteptăm la un sprijin financiar foarte mare“, a conchis Laurenţiu Baciu.
Gigel Crudu, directorul Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Vaslui, ne-a declarat că, în zonă, cele mai afectate au fost livezile şi culturile de primăvară, în special porumbul şi floarea-soarelui, iar culturile de toamnă au avut condiţii ceva mai bune pentru dezvoltare. „În multe locuri, seceta durează şi de 40 de zile, iar pierderile pot ajunge şi la 40-50% din producţiile obişnuite. Producătorii au început demersurile legale pentru a primi despăgubiri“, a spus Crudu.
Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice, spune că agricultorii din Bărăgan nu îşi pun mari speranţe în eventualele despăgubiri venite de la autorităţi. „În Bărăgan, preconizăm că pierderile vor fi mari, de 50-60% din producţia normală. Porumbul şi soia vor fi cele mai afectate. Nu vom cere despăgubiri, ci ne vom orienta în funcţie de preţurile pieţei. Nu ştim câţi bani vom pierde“, a spus Sitaru.
La rândul său, Ion Oprea, vicepreşedintele Asociaţiei Profesionale Naţionale pentru Legume şi Fructe, spune că în Dâmboviţa, judeţul pe care îl are sub observaţie, pământul nu duce încă lipsa apei. „Nu au fost probleme, seceta s-a instalat doar în câteva localităţi, unde cele mai afectate au fost culturile de porumb şi floarea-soarelui. Nu vom cere ajutoare, pentru că oricum Guvernul va oferi ceva“, a declarat acesta.