Cât de rezilientă sau vulnerabilă va fi România la încetinirea economiei germane
0Economia germană stagnează de mai bine de doi ani și practic traversează cea mai slabă perioadă economică din ultimii 15 ani, în condițiile în care Berlinul se confruntă nu doar cu fluctuațiile naturale ale ciclului de afaceri, ci și cu o serie de provocări structurale majore.
Evoluțiile economice din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) sunt strâns legate de performanța economiei germane, iar evoluția slabă a acesteia îngrijorează liderii de business din România, Polonia, Cehia și Slovacia, transmite economedia.ro.
Deși regiunea Europei Centrale și de Est este bine integrată în lanțurile de aprovizionare ale industriei germane, dependența de performanțele economice ale Germaniei s-a redus în ultimii ani pe măsură ce economiile dinspre periferia Europei au tot atras investiții străine, au acumulat capital și continuă să înregistreze o convergență rapidă a standardelor de trai cu cele din Vestul Europei.
Comparativ, începând cu jumătatea anului 2021, Germania a înregistrat o evoluție economică sub media celorlaltor economii din zona euro, evoluție cumulată cu o creștere majoră a inflației care a lovit încrederea consumatorilor, oricum conservatori la nivel de comportament de consum. Deși creșterea prețurilor s-a temperat, inflația este în continuare în expansiune cu un ritm anual de +3%, peste ținta Băncii Centrale Europene (BCE).
Stagnarea, mai greu de rezolvat decât recesiunea
În general, creșterea PIB-ului Germaniei și cel al țărilor din Europa Centrală și de Est este strâns corelată, în condițiile în care piesele și produsele manufacturate de Polonia, România, Cehia sau Slovacia au o valoare adăugată brută ridicată în bunurile produse și exportate de Germania, chiar dublă față de cea a bunurilor trimise pentru consum. Prin urmare, creșterea exporturilor Germaniei este în mod special importantă pentru perspectivele industriale ale țărilor din Europa Centrală și de Est.
Potrivit unui studiu realizat de economiștii băncii austriece Erste Bank, țara cea mai afectată de un șoc economic negativ – o contracție trimestrială a PIB de 0,5% – asupra creșterii economice din Germania este Cehia, cu un impact subsecvent de -0,24% asupra PIB.
Pe locul secund se află România cu -0,21% impact asupra PIB, însă, potrivit studiului, durata șocului asupra producătorilor industriali din România nu ar fi de lungă durată, acesta ameliorându-se semnificativ în doar trei trimestre.
România trimite către Germania aproximativ 18% din exporturile sale totale, în mare parte piese, sub-ansamble, mecanisme și produse pentru industria auto germană, componente cu o valoarea adăugată mai redusă.
Totodată, ponderea industriei românești la formarea PIB național s-a tot redus în ultimii ani și a ajuns la 21% în 2022, de la 23% în 2019 și 25% în 2014, acum 10 ani. O scădere a ponderii industriei în formarea PIB este vizibilă și în câteva din țările dezvoltate din Europa, de exemplu Germania și Franța. Cu toate că această scădere este mai atenuată, ea este explicată de faptul că firmele mari din Europa au realizat investiții în noi capacități de producție preponderent în țări precum Statele Unite sau China.
Topul exporturilor românești este de altfel dominat de industria auto, un lucru neschimbat de mai mult de un deceniu. În 2022 de exemplu, România a exportat bunuri și servicii în valoare totală de 92 de miliarde de euro, iar cel mai exportat produs este încadrat la nomenclatorul general “părți și accesorii de autovehicule”, cu o valoare totală de 6,37 miliarde de euro.
Pe locul doi vin chiar autovehiculele, produse la nivel local de Dacia și Ford, cu 5,85 miliarde de euro. Urmează conductoarele electrice, fire și cabluri coaxiale, care se folosesc de asemenea în industria auto, cu 3,95 miliarde de euro, apoi carburanți, benzine și motorine, cu o valoare de 3,49 miliarde euro. Pe locul cinci în topul exporturilor găsim alte subansamble auto, console și plăci de bord, cu 3,03 miliarde euro. Urmează anvelopele, cu 2,11 miliarde euro.
O altă cauză a șocului negativ mai puternic asupra României, în ciuda cotei ceva mai mici a Germaniei în valoarea exporturilor totale, este faptul că furnizorii din România sunt companii mai mici și mai puțin integrate în lanțurile de aprovizionare ale industriei auto nemțești. În cazul unui șoc economic advers, companiile germane ar reduce în primă fază, în mod natural, comenzile către companiile care produc componente mai puțin importante.
România este de asemenea mai vulnerabilă în cazul unei recesiuni severe la nivel european și global din cauza faptului că deși a înregistrat o perioadă de creștere economică rapidă și susținută, finanțele țării nu au fost re-echilibrate de către guvernanți. România continuă să aibă un deficit de cont curent și un deficit bugetar foarte mari, precum și inflație mare, componente macroeconomice care ar lucra împotriva României în cazul în care se intră într-o perioadă de recesiune la nivel global în care inclusiv piețele financiare să aibă probleme la nivel de lichiditate.
În general, potrivit economiștilor, după o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni slăbiciunea din sectorul manufacturier ajunge să se resimtă și extindă în sectorul de servicii, companiile reducându-și cheltuielile, comenzile și numărul de angajați. Asemănător, majorarea dobânzilor începe să aibă efect asupra avântului de creștere a economiei într-un interval de 12-24 de luni.