Cât de bine le va fi românilor după alegeri? Explicațiile unui renumit economist
0În ciuda tuturor asigurărilor date de politicieni, că după alegeri nu va scădea nivelul de trai, statul tot va fi nevoit să continue reforma fiscală, în urma căreia veniturile colectate să fie mai mari, chiar dacă banii nu vor veni de la populație.
„România are o problemă structurală importantă în buget, anume un nivel al veniturilor bugetare colectate din taxe și impozite foarte mic, undeva la 27% din PIB, media UE fiind la peste 40% din PIB, dar chiar și semnificativ sub țările din Europa Centrală și de Est, care sunt undeva la 35% din PIB. Mă refer la Polonia, Cehia, Ungaria. Chiar și Bulgaria are peste 30% din PIB venituri colectate din taxe și impozite.
Deci noi avem resurse bugetare extrem de mici după standardele europene. E principala constrângere pe care o avem când construim bugetul.
Evident, când începi să împarți bani în toate direcțiile și pentru toate serviciile publice – educație, sănătate, apărare etc – evident că nu ajung banii, sunt mult mai puțini decât mediile europene, și atunci trebuie să faci niște compromisuri, compromisuri care au fost făcute de-a lungul timpului. Avem acest 27% din PIB colectat de decenii, că avem o strategie veche. Ea trebuie corectată în anii următori și de aici trebuie să plece și corecția bugetară, anume faptul că avem venituri bugetare mici și cheltuim ceva mai mult.
Adâugând deficit bugetar, practic bani împrumutați, e o situație care nu poate fi decât temporară. Ea se întâmplă deja de vreo 5 ani. Din 2019 și până azi, România a avut un deficit bugetar foarte înalt.
Situația nu mai poate continua la nesfârșit și probabil după alegeri va urma o reformă fiscală, o ajustare bugetară care să reducă treptat din acest deficit bugetar care, după cum spune Comisia Europeană, e undeva la 7% din PIB. E un deficit foarte mare pentru orice țară. E nevoie de o corecție, dar ea trebuie să plece de la problema veniturilor bugetare foarte scăzute – acel 27%.
Nu avem cum, de exemplu, să alocăm 6% din PIB pentru Educație, care e transpus chiar în lege. Nu a fost aplicat niciodată. (…) Nu avem de unde să luăm 6% pentru că resursele noastre sunt foarte mici.
Când vom începe corecția fiscală, probabil etapizată pe mai mulți ani începând cu 2025, probabil trebuie avută în vedere, că trebuie să rezolvăm problema resurselor bugetare foarte scăzute. Altfel subfinanțăm cronic domenii esențiale pentru orice țară: educație, sănătate, apărare…”,a explicat Ionuț Dumitru, pentru B1 TV.
Se va încadra Guvernul în ținta de deficit bugetar asumată pentru acest an?
Acesta a atras apoi atenția că după doar patru luni din 2024 avem deja un deficit bugetar de peste 3 din PIB, ținta asumată de Guvern pentru tot anul fiind 4,9%: „E clar că e aproape imposibil să mai atingi ținta de 4,9% anul acesta, dar sigur… mai e mai mult de jumătate de an de execuție bugetară. Teoretic, poți spune că printr-un control foarte strict al cheltuielilor poate vei reuși să mai salvezi ceva și să nu ai un derapaj bugetar foarte mare până la finalul anului, așa cum spune Comisia – 6,9% – care ar fi foarte înalt. Probabil că Guvernul mai are instrumente prin care să țină sub control partea de cheltuieli”.
Dumitru a spus apoi că tocmai cheltuielile au crescut „foarte mult”.
Ionuț Dumitru, despre creșterile de salarii și impozitarea muncii în România
„Apropo și de salarii, că ați menționat că sunt revendicări salariale, să nu uităm că acum salariile în sectorul public, pe statistici, cresc cu circa 18% față de aceeași perioadă a anului anterior, care e o rată foarte înaltă. Ne uităm la inflație care a scăzut sub 6%. O rată atât de alertă a creșterii salariului mediu în sectorul public nu știu dacă e de bun augur. 18% e o rată foarte înaltă și atunci revendicările salariale trebuie tratate și în această cheie a constrângerilor bugetare și a dinamicii deja foarte alerte a salariului mediu în sectorul public”, a mai declarat specialistul.
Ionuț Dumitru a mai spus că, în ceea ce privește salariul mediu pe economie, taxarea e aproape de media europeană, ușor sub ea. Pe de altă parte, în cazul salariilor mici taxarea e „foarte înaltă, mult peste media europeană, în topul clasamentului european”. Iar în acest caz o posibilă soluție poate fi cea invocată de premierul Marcel Ciolacu – introducerea de deduceri „bine țintite, pentru a modela niște comportamente de care economia noastră are nevoie. Avem nevoie de economisire pe termen lung pentru pensii, sănătate, studiile copiilor etc”.
În opinia lui Ionuț Dumitru, prin introducerea unor deduceri „semnificativ mai mari decât avem acum”, rezolvăm două lucruri: reducem taxarea muncii în cazul celor prost plătiți și modelăm un comportament bun pentru economie, adică economisim pe termen lung. De exemplu, oamenii pot fi încurajați să-și deschidă conturi de pensie privată. Chiar dacă nu vor putea contribui lunar decât cu sume mici, tot e o formă de economisire ce le va prinde bine mai târziu.