Cardurile de energie: Poșta Română a anunțat până când mai pot fi folosite de beneficiari

Poșta Română a făcut un anunț extrem de important pentru beneficiarii cardurilor de energie, respectiv până când mai pot fi folosite și ce plăți pot fi efectuate cu acesta.

„Poți folosi cardul de energie până la 31 martie 2024. Plătești cu el facturile la energie electrică și termică în regim centralizat, gaze, butelie, lemn de foc, rumeguş, cărbune și orice alte materiale de încălzire care pot fi folosite pentru locuințe”, a informat Poșta Română.

Beneficiarii pot plăti facturi curente sau restante, doar pentru locul de consum de la domiciliul beneficiarului. Cu un card se pot face mai multe plăți către mai mulți furnizori, până la epuizarea sumei.

Pentru plata facturilor cu cardul de energie, poți folosi una dintre cele 3 metode deja știute:

- la orice subunitate a Poștei Române;

- la poștașul care a sosit la domiciliul beneficiarului;

- online, pe site-ul Poștei Române, accesând link-ul: https://www.posta-romana.ro/sprijin-pentru-romania.html

Salvezi timp, având cu tine următoarele documente:

• Cardul de energie (primit prin Poșta Română);

• Actul de identitate al beneficiarului (sau document de împuternicire, care poate fi și olograf, în cazul beneficiarilor care nu se pot deplasa, și actul de identitate al împuternicitului și al beneficiarului);

• Factura (curentă sau restantă) ori alt document justificativ (înștiințare de plată din partea furnizorului SAU certificat de validare a datoriei din partea asociației de proprietari/locatari, în cazul plății încălzirii în sistem centralizat de termoficare).

Spre finalul anului trecut, atât  Comisia Europeană, cât şi Banca Mondială au recomandat României renunţarea la plafoanele la preţul energiei, care normal ar trebui să dureze până în 2025.

Întrebat ce va face în acest sens, ministrul Energiei a declarat într-un interviu acordat Agerpres că „analizează foarte serios situația”. „Analizăm foarte bine problema, pentru că atunci când a apărut criza energetică, Guvernul a reacţionat şi a trebuit să se adapteze foarte rapid condiţiilor de piaţă. Pe de o parte, să protejeze consumatorii vulnerabili, în special consumatorii casnici, să susţină mediul economic, pentru că în perioada post-pandemică erai dator să-ţi stimulezi economia, s-o relansezi, şi costurile cu energia electrică şi cu gazele sunt costuri importante în totalitate a costurilor unei companii private. Pe de altă parte, să prevenim anumite abuzuri şi practici cel puţin imorale, prin care anumite companii, de exemplu, aveau contracte la un preţ foarte bun, exportau acea energie electrică o reimportau la un preţ foarte mare şi veneau cu ea la compensare şi primeau bani de la statul român. Genul acesta de operaţiuni speculative au trebuit descurajate şi au fost, cred, şapte ordonanţe de urgenţă şi legile aferente de aprobare a acestor acte normative în Parlament, o serie de schimbări. Furnizorii au fost bulversaţi, consumatorii finali au fost şi ei afectaţi, pentru că este inevitabil să nu existe erori umane în procesarea tuturor acestor schimbări şi ne-am trezit şi cu facturi foarte mari, cu titluri de presă şi cu o nelinişte în piaţă pe care vrem cu orice preţ o evităm”, a spus ministrul.