Analiză Capcana ratării PNRR. Dragoș Cabat: „În loc de bani europeni gratis, vom folosi bani împrumutați”

Guvernul analizează posibilitatea ca o parte dintre proiectele finanțate prin PNRR să fie susținute prin împrumuturi, în condițiile în care multe dintre acestea sunt deja în derulare. Ilie Bolojan poartă discuții cu prefecții și primarii pentru a evalua stadiul real al investițiilor și soluțiile de finanțare disponibile, inclusiv pentru proiectele locale și de infrastructură care riscau să piardă fondurile europene nerambursabile, pentru că nu se încadrează în termenul stabilit.

„Adevărul” a stat de vorbă cu analistul economic Dragoş Cabat, despre consecinţele întârzierilor în finalizarea proiectelor demarate prin Planul Naţional de Redresare şi Reziliență (PNRR). Acesta spune că în a doua jumătate a anului România va resimţi impactul faptului că bugetul pe 2026 a fost adoptat în ideea în care ţara noastră va atrage fondurile de la UE pentru acest program.

„Impactul este că, în loc să folosim bani europeni nerambursabili, vom folosi bani împrumutați, care trebuie returnați. Împrumuturile înseamnă atât rambursarea în principal a sumei, cât și plata dobânzilor. Prin urmare, impactul asupra deficitului bugetar și asupra datoriei publice pe termen lung.”, spune specialistul. 

Proiecte mici provocări mari pentru administraţia locală

Există varianta ca unele proiecte de infrastructură sau proiecte locale să fie amânate ori înghețate până când vor exista fonduri pentru finalizarea lor. Dacă pentru spitale sau proiectele de infrastructură rutieră, este de înţeles că amploarea acestora a creat dificultăţi statului român, în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură locală, proiectele nu ar fi fost greu de finalizat.

„În mod normal, orice investiție începută ar trebui finalizată, dacă este abandonată, se degradează și generează pierderi suplimentare. Din acest motiv, proiectele aflate deja în execuție ar trebui duse la capăt într-o formă sau alta, nu oprite sau amânate. Pentru proiectele care nu au fost încă începute, se poate discuta despre renunțarea la ele.

Toate aceste investiții erau prevăzute şi în buget erau şi sursă de venit la buget. Acum deodată se transformă şi în sursă de cheltuială sau nu mai sunt sursă de venit, pentru că nu se mai fac investiţii, nu se mai plătesc salarii, nu mai sunt venituri bugetare, creşterea economică este mai mică. 

Inclusiv la stabilitatea pieței valutare, dar cel mai important erau banii care veneau în economie, aveau un efect de multiplicare în economie. Cei mai importanţi erau cei care veneau ca şi granturi”, arată expertul.

„Nu răspunde nimeni, că aşa este la stat”

Pe componenta de digitalizare există numeroase instituții și agenții care au început deja proiecte, au angajat specialiști pentru fonduri europene și au acordat sporuri salariale pentru activitatea desfășurată în cadrul acestor programe. Toate aceste cheltuieli vor fi acoperite de stat, de la salariile specialiştilor care au lucrat pentru depunerea unor proiecte până la angajaţii care au primit spor suplimentar pentru munca depusă la proiect. În unele proiecte era prevăzut foarte clar că statul nu va acoperi pierderile dacă beneficiarul nu respectă condițiile programului. 

„Ar trebui să existe și răspundere din partea celor care nu s-au asigurat că proiectele pot fi finalizate în termenii stabiliți. Până la urmă acestea sunt obligaţii contractuale, dar cum sunt companiile la stat, nu răspunde nimeni, că aşa este la stat. Dacă se întâmplă ceva toată lumea spune, iată ce frumos, dacă nu se întâmplă este vina statului. Statul nu va acoperi vizibil, dar companiile, instituţiile respective au făcut cheltuiala, iar la final o să le iasă bugetul pe minus. Acea gaură trebuie acoperită de undeva, şi va fi acoperită tot de la bugetul de stat. 

Aceasta este o poveste că nu or să aducă banii de acasă cei care conduc companiile de stat. Multe nu făceau oricum profit. Vor spune că pierderea acum e şi mai mare pentru că iată au făcut nişte investiţii."

Când vom avea o imagine de ansamblu asupra pierderilor?

În acest moment, sunt două posibilităţi pentru proiectele din PNRR, care nu vor îndeplini termenele până la care trebuiau finalizate, pentru o parte UE va prelungi termenele, dar nu există în acest moment o garanţie, iar o centralizare a acestor sume ar trebui să vină din partea Ministerului Fondurilor Europene. Cealaltă variantă implică asumarea costurilor de către statul român.

„Va fi o sumă aproximativă, pentru că sunt obişnuiţi, companiile de stat, să nu dea cifre exacte sau chiar să mintă cu neruşinare. Şi atunci nu va exista o sumă exactă, ci un procent aproximativ, 20-30%. Sigur că erorile încep să se multiplice”.

Care va fi impactul resimţit în a doua jumătate a anului?

Specialistul spune că după termenul stabilit, luna august 2026, România va intra în adaptarea la noua realitate economică, cea în care sume importante prevăzute în buget vor trebui scoase din calcul. Impactul se va vedea în economie, în deficit, în cursul de schimb și în alte indicatori importanți.

„Multe dintre problemele pe care actualul guvern Bolojan a încercat să le reducă în parametri buni, vor exploda aproape la fel de tare ca înainte de a veni acest Guvern. Vom ajunge în situaţia dinainte şi vom vedea cine va vrea să preia această situaţie. În a doua jumătate a anului vom începe să vedem ce am făcut cu adevărat şi ce nu am făcut”, spune Dragoş Cabat.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că România riscă să piardă aproximativ 7.5 miliarde de euro din PNRR din cauza blocajului politic și a nerealizării reformelor asumate. Pentru a debloca aceste fonduri și a evita pierderea banilor, Parlamentul trebuie să adopte de urgență un pachet legislativ format din nouă legi cheie, care vizează guvernanța corporativă a companiilor de stat, reforma pensiilor speciale și a salarizării în sectorul bugetar, precum și consolidarea independenței justiției și a luptei anticorupție. Guvernul încearcă să accelereze adoptarea măsurilor necesare până la sfârșitul lunii iunie.