Analiză Bucurie de scurtă durată la benzinării. Reducerea accizei cu 30 de bani, înghițită rapid de criza mondială a petrolului

Ieftinirea motorinei prin reducerea accizei este doar temporară și înșelătoare, fiind influențată de factori externi mult mai puternici decât deciziile fiscale interne, consideră analiștii consultați de „Adevărul”.

Ordonanța care prevede reducerea accizei la motorină cu 30 de bani a intrat marți, 7 aprilie, în vigoare, prețurile carburanților scăzând deja cu până la 36 de bani, potrivit datelor oficiale publicate de Monitorul Prețurilor. Astfel, motorina standard se vinde la Rompetrol cu 10,28 lei/litru, la Mol cu 10,03 lei/litru, la OMV cu 10,02 lei/litru, la Petrom cu 9,93 lei/litru și la  Lukoil cu 10,02 lei/litru.

Motorina premium se vinde marți la Mol cu 10,89 lei/litru, la Lukoil cu 10,84 lei/litru, la OMV cu 10,84 lei/litru, la Petrom cu 10,7 lei/litru, la Rompetrol cu 11,09 lei/litru.

Analistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că ieftinirea motorinei prin reducerea accizei este doar temporară și înșelătoare, fiind influențată de factori externi mult mai puternici decât deciziile fiscale interne.

Adrian Negrescu: Motorina poate ajunge la 12 - 13 lei/litru

El explică faptul că prețurile actuale reprezintă „o fotografie de moment”, deoarece evoluția cotațiilor petrolului pe plan internațional, în special în contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, poate duce rapid la scumpiri semnificative. În scenariul unei escaladări a conflictului, prețul petrolului ar putea ajunge la 130–150 dolari/baril, ceea ce ar împinge motorina la valori de peste 12–13 lei/litru.

„Ceea ce vedem acum la pompă este doar o fotografie de moment. Creșterea prețului petrolului va face ca, în zilele următoare, prețurile carburanților să crească din nou. Un moment decisiv îl va reprezenta decizia SUA de a escalada sau nu războiul din Iran. Consecințele extinderii războiului ar putea duce la o creștere vertiginoasă la prețului spre 130-150 de dolari/baril și asta în numai câteva zile. Iar asta va însemna că prețul motorinei mai ales va trece de 12-13 lei/litru în funcție de evoluția situației.

România are, într-adevăr, rezerve strategice însă ar trebui să nu ne amăgim cu asta. Aproape jumătate dintre acestea se află în străinătate și nu este exclus ca, la nivel european, CE să decidă o reorientare a acestor stocuri către țările cu probleme, pornind de la principiul solidarității. În plus, mai avem o problemă. Chiar dacă avem în momentul de față două rafinării care funcționează, peste 50% din petrol vine din Kazahstan, iar dacă cineva de acolo se decide să mute fluxurile de export către alte țări, mai ales din Asia unde criza este majoră, s-au putea să nu mai avem ce să rafinăm”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

Potrivit analistului, România se îndreaptă din păcate, spre o criză majoră de aprovizionare la nivel internațional și este nevoie ca statul să își ia măsurile necesare.

„Întâlnirea președintelui cu factorii de decizie este salutară însă de la vorbe până la fapte e cale lungă. Să nu ne culcăm liniștiți că avem de toate și dimineață să ne trezim cu importurile de motorină blocate (80% din necesarul României vine din import) și cu efecte catastrofale în economie. Paza bună trece primejdia rea. Ar trebui să învățăm din asta și să ne pregătim pentru vremurile tulburi care urmează”, a declarat Negrescu, referindu-se la declarațiile făcute marți de președintele României, Nicușor Dan, pe tema aprovizionării cu combustibili din România, despre care a afirmat că țara noastră se află într-o poziție mai bună decât alte state europene, dar că factorii externi vor menține presiunea asupra prețurilor.

Mediul privat şi-a raţionalizat deja consumul

Pe de altă parte, Adrian Negrescu a punctat că mediul privat și-a raționalizat deja consumul și în momentul de față nu se pune problema unei raționalizări generale.

„Multe firme din sectorul privat și-au raționalizat deja consumul cu flotele. Și statul va trebui să facă asta, să reducă din cotele de carburanți mai ales pentru activitățile neesențiale. Costurile mai mari vor face ca instituțiile să fie nevoite să ia astfel de măsuri. În ceea ce privește raționalizarea, deja românii o fac - mulți și-au redus consumul de carburanți, merg mai mult cu transportul in comun sau pe jos, iar asta se vede din ce în ce mai mult pe străzile marilor orașe. Nu suntem în momentul de față în scenariul unei raționalizări generale a consumului, așa cum se întâmplă în țările asiatice, însă în funcție de dinamica crizei este posibil să ajungem și acolo”, a declarat Negrescu.

Simona Dobre: Mulți români alimentează la bulgari

Expertul în energie Simona Dobre a declarat pentru „Adevărul” că, pe termen, scurt, vor asista la scăderi ale prețurilor la pompă și apoi la o temperare a creșterii prețurilor.

„Cred că vom asista pe termen scurt la scăderi și apoi la o temperare a creșterii prețurilor dacă vom avea un context “normal” și aici mă refer la “noua normalitate” pe care o construiește Iranul în Golf. Sunt state care își pot trece nestingherite vasele prin strâmtoare și asta ajută ca prețul să nu explodeze.

Situația rămâne cu un grad ridicat de volatilitate și, din păcate, cel mai probabil prețurile vor continua să crească. Pentru România, nu sunt elemente suficiente care să ne ducă la concluzia că în viitorul apropiat, cel puțin, se va ajunge la raționalizarea consumului. Într-o primă etapă, o parte dintre români au găsit alte soluții de aprovizionare, mai ieftine, în Bulgaria. Din cauza creșterii generale a prețurilor în această perioadă, alții vor începe, cel mai probabil, o auto-impusă raționalizare a consumului”, a declarat Dobre pentru „Adevărul”.

Silviu Gresoi: E mai degrabă o ajustare, decât o raţionalizare

La rândul lui, expertul în energie Silviu Gresoi consideră că situația actuală nu indică o raționalizare clasică a consumului de combustibil, ci mai degrabă ajustări punctuale influențate de presiuni fiscale și de evoluțiile pieței. Reducerea accizei a dus la o scădere temporară a prețului motorinei, însă efectul este limitat și nu oferă stabilitate pe termen lung.

„Nu ne îndreptăm spre raționalizare în sens clasic, ci mai degrabă spre ajustări punctuale dictate de presiuni fiscale și de piață. Scăderea actuală a prețului motorinei, generată de reducerea accizei, are un efect limitat și temporar.

Pe termen mediu și lung, prețurile vor rămâne volatile, fiind influențate mai mult de factori externi, cotațiile internaționale ale petrolului, cursul valutar și politicile fiscale interne. Dacă presiunile bugetare cresc, este chiar posibil să vedem măsuri inverse, ceea ce ar readuce prețurile în sus. În acest context, nu vorbim de stabilizare, ci de o perioadă de fluctuații controlate”, a declarat expertul pentru „Adevărul”.

Reducerea accizei la motorină se aplică din 7 aprilie

Începând cu 7 aprilie, acciza la motorină este redusă temporar cu 30 de bani pe litru, măsură menită să diminueze costurile pentru consumatori. Ordonanța introduce și o contribuție de solidaritate pentru companiile din sectorul petrolier, aplicată atunci când prețul petrolului Brent depășește 70 USD/baril, cu un nivel variabil între 1,5% și 9,9%. 

În perioada de criză, comercianții pot majora prețurile cel mult o dată pe zi, dar le pot reduce oricând. Impactul bugetar al reducerii accizei este estimat la aproximativ 0,61 miliarde lei, iar contribuția de solidaritate poate aduce venituri suplimentare.

În prezent, România nu se confruntă cu dificultăţi de aprovizionare, iar companiile din domeniu achiziţionează combustibili la preţuri aliniate pieţei internaţionale, a reieşit oficial în urma întâlnirii de luni a preşedintelui Nicuşor Dan cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Ciprian Şerban, şi reprezentanţii companiilor din industria petrolieră OMV Petrom şi Rompetrol.

Criza petrolului este mai mare decât cea din 1973

Criza energetică actuală este considerată de Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), drept cea mai gravă din ultimele decenii, depășind crizele din 1973, 1979 și 2022 la un loc.

„Lumea nu a mai trecut niciodată printr-o perturbare a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”, a spus el, potrivit Reuters.

El a afirmat că țările europene, dar și altele precum Japonia și Australia, vor avea de suferit. Birol a avertizat însă că statele cele mai expuse sunt cele în curs de dezvoltare, care vor resimți creșterea prețurilor la petrol și gaze, majorarea prețurilor la alimente și o accelerare generală a inflației.

Țările membre ale IEA au convenit luna trecută să elibereze o parte din rezervele lor strategice de petrol. Birol a explicat că o parte din aceste cantități a fost deja pusă pe piață și a afirmat că procesul continuă.

Ca reacție la loviturile lansate de Israel și Statele Unite, Iranul a blocat aproape în totalitate tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod obișnuit aproximativ 20% din petrolul și gazele la nivel mondial, provocând o creștere bruscă a prețurilor la energie.