BNR avertizează asupra efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei României. Ce este „inflația Ormuz”

Războiul din Orientul Mijlociu generează un șoc energetic cu efecte directe asupra inflației și creșterii economice, vertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR. Scumpirea petrolului și perturbarea lanțurilor de aprovizionare amplifică incertitudinile pentru politicile monetare.

Războiul din Orientul Mijlociu generează un șoc exogen major, care alimentează simultan inflația și încetinirea economiei globale. Cosmin Marinescu subliniază, într-un articol publicat pe site-ul său, că „pe termen scurt, impactul asupra inflației rezultă direct din scumpirea combustibililor”, în timp ce efectele pe termen lung depind de durata conflictului și de modul în care acestea se transmit în prețurile de consum.

În acest context, el arată că situația energetică actuală este „un șoc exogen, lipsit de cauze monetare”, pe care băncile centrale ar trebui, teoretic, să îl trateze cu prudență, deși trebuie să își ajusteze scenariile de risc și comunicarea.

Implicații imediate

Creșterea prețului petrolului a fost rapidă, Brent ajungând la niveluri de peste 100–110 dolari pe baril. Potrivit viceguvernatorului BNR, „prețurile de consum resimt acest șoc aproape instantaneu”, mai ales prin combustibili, însă presiunile se extind ulterior asupra costurilor de producție.

Marinescu estimează că, spre final de an, inflația ar putea fi cu „1,5 – 2 puncte procentuale” peste scenariile inițiale, efect denumit sugestiv „inflația Ormuz”.

În paralel, lanțurile de aprovizionare sunt afectate, cu întârzieri semnificative în industrie, iar indicatorii PMI din zona euro indică o deteriorare a activității economice, coborând sub pragul de expansiune.

În România, inflația a urcat peste așteptări spre pragul de 10%, alimentată în principal de scumpirea combustibililor, în timp ce consumul rămâne în scădere.

Cum răspund băncile centrale

În fața unui astfel de șoc, reacția băncilor centrale rămâne una prudentă. BNR a adoptat o poziție de tip „wait-and-see”, considerată adecvată în actualul context.

Marinescu explică faptul că răspunsul standard este evitarea modificării bruște a politicii monetare, dar avertizează că aceasta se poate schimba dacă „amplificarea șocului energetic și inflamarea așteptărilor inflaționiste” devin persistente.

În același timp, el subliniază riscul unor reacții excesive: o înăsprire rapidă a politicii monetare ar putea lovi economia exact când efectele șocului sunt temporare, dar severe.

România între inflație și dezechilibre

Pe plan intern, România se confruntă simultan cu inflație ridicată, creștere economică modestă și dezechilibre bugetare persistente. În acest context, prioritatea rămâne consolidarea fiscală, considerată esențială pentru stabilitatea macroeconomică.

Viceguvernatorul BNR atrage atenția asupra costurilor tot mai ridicate ale datoriei publice, cu dobânzi care se apropie de 3% din PIB.

În același timp, dependența energetică relativ mai redusă față de alte state europene nu elimină vulnerabilitățile, în special în fața volatilității petrolului, mai avertizează Cosmin Marinescu. În final, el subliniază că economia României traversează o perioadă de instabilitate, amplificată de tensiuni politice interne și presiuni externe.