Banca Rusiei: Confiscarea activelor rusești ar submina sistemul financiar internaţional
0Posibila confiscare a activelor ruseşti de către guvernele occidentale ar trimite un semnal negativ puternic către alte bănci centrale şi ar submina treptat sistemul financiar internaţional, a apreciat vineri guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, transmite Reuters.
După ce preşedintele Vladimir Putin şi-a trimis armata în Ucraina, în luna februarie 2022, SUA şi aliaţii săi au interzis tranzacţiile cu Banca Centrală a Rusiei şi Ministerul de Finanţe din Rusia, blocând în Occident active ruseşti în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari. Aproximativ 200 de miliarde de dolari din aceste active sunt deţinute în Europa, în principal la casa de compensare Euroclear din Belgia.
Luni, Uniunea Europeană a adoptat o lege destinată separării profiturilor generate de pe urma activelor îngheţate ale Băncii Centrale a Rusiei, acesta fiind primul pas concret în strategia blocului comunitar de a utiliza aceşti bani pentru a finanţa reconstrucţia Ucrainei după război.
Ministerul de Externe de la Moscova a avertizat Occidentul că va adopta un răspuns foarte ferm, descriind planul occidentalilor drept "furt" şi "confiscare".
Vineri, guvernatorul Elvira Nabiullina a adoptat o poziţie mai moderată, spunând că Banca Centrală a Rusiei va lua măsuri pentru a-şi proteja interesele legitime.
"Practic, confiscare este o încălcare a principiilor de bază privind protejarea rezervelor băncilor centrale. În dreptul internaţional, acesta este un principiu de bază, crucial al imunităţii activelor băncilor centrale faţă de măsuri coercitive", a spus Nabiullina. "Din punctul nostru de vedere, o abatere de la acest principiu, va conduce, chiar dacă treptat, la o subminare a sistemului financiar internaţional şi a poziţiei valutelor de rezervă la nivel mondial", a adăugat guvernatorul Băncii Rusiei.
Aceste declaraţii au fost făcute după ce Banca Rusiei a decis să păstreze dobânda de referinţă la 16%, optând pentru menţinerea nemodificată a cotului creditului după cinci majorări consecutive, din cauza presiunilor inflaţioniste ridicate.