Avem cu 3.000 mai mulţi bugetari. Unde s-au făcut cele mai multe angajări

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în aprilie 2024, de 1.292.549, cu 3.009 mai multe comparativ cu luna anterioară (plus 0,23%).

Aproape 64% dintre posturi sunt în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF).

Din totalul celor 826.241 de bugetari din administraţia publică centrală (plus 2.351 faţă de luna anterioară), 608.392 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 1.530 angajaţi, comparativ cu martie 2024).

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 302.230 (minus 425 posturi ocupate), Ministerul Afacerilor Interne - 123.859 (plus 848 posturi ocupate), Ministerul Apărării Naţionale - 73.818 (plus 872 posturi ocupate), Ministerul Finanţelor - 24.762 (minus 7 posturi ocupate) şi Ministerul Sănătăţii -18.156 (minus patru posturi ocupate).

Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.212 de posturi, cu 17 mai puţine faţă de martie 2024, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 44.386, în scădere cu 33, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 164.251 de posturi ocupate (plus 871).

Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în aprilie anul curent, 466.308 de persoane (+658 de noi angajări), dintre care 286.443 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (+403) şi 179.865 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (+255).

Recent, Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a atras atenția că avem foarte multe probleme de rezolvat în economie, un deficit bugetar uriaș și un număr exagerat de mare de angajați la stat.

„Avem o problemă foarte mare cu numărul extrem de mare de angajați în sectorul public, disproporțiat de mare raportat la dimensiunea economiei țării și raportat la populația României, problemă care ne e semnalată atât de specialiștii din România, cât și de instituțiile internaționale. Când vom vedea reduceri de costuri în sectorul bugetar care să țină de resursa umană, dar și de alte surse de risipă, (…) lucrul acesta va consolida foarte mult încrederea partenerilor noștri străini în potențialul țării noastre, ceea ce ar putea, eventual, să ne salveze de la toate măririle de taxe. (…) Deși nu mi se pare că e iminentă recesiunea, pe măsură ce ne încăpățânăm să nu rezolvăm problemele pe care le avem și să continuăm cu pomeni electorale și cu tot felul de lucruri care sunt făcute cu o viziune pe termen foarte scurt, cu atât probabilitatea unei recesiuni crește și cu atât problemele pe care viitorii lideri politici le vor avea de rezolvat vor fi mai dificile, mai mari, mai complicate”, a mai explicat pentru B1Tv profesorul de economie Christian Năsulea.