Autostrada Sibiu-Piteşti. Tronsonul 3 se face după un studiu din 2008. ONG: Constructorii serioşi nu vor depune oferte, ci doar cei interesaţi să speculeze

Asociaţia Pro Infrastructură afirmă că documentaţia pentru tronsonul 3 al Autostrăzii Sibiu-Piteşti este un studiu de fezabilitate minimal din 2008, aspru criticat de Comisia Europeană. „Există premisele ca majoritatea constructorilor serioşi să nu depună oferte, ci doar cei interesaţi să speculeze”, a transmis API.

„La finalul lunii septembrie CNAIR a lansat licitaţia pentru proiectarea şi execuţia tronsonului 3 al Autostrăzii Sibiu-Piteşti. Proiectarea va dura între 12 şi 18 luni, iar execuţia lucrărilor între 45şi 59 luni (finalizare în 2026/2027), valoarea estimată a contractului pentru cei 37,4 km de autostradă fiind de 5,3 miliarde lei (cea mai mare valoare licitată vreodată de CNAIR). Această licitaţie va fi una cu precalificare, în sensul că într-o primă etapă ofertanţii îşi vor depune candidaturile până în 10 noiembrie, CNAIR le va evalua în funcţie de cifra de afaceri, experienţa în proiectarea şi construirea tunelurilor sau a structurilor, după care va selecta candidaturile pentru etapa finală de depunere a ofertei tehnice şi financiare în care se va puncta preţul, perioada de garanţie suplimentară, reducerea termenelor de proiectare şi execuţie, experienţa personalului şi înlocuirea unor soluţii tehnice de terasament cu poduri”, a transmis Asociaţia Pro Infrastructură.

Asociaţia afirmă că deja există o primă contestaţie depusă de Astaldi împotriva unor prevederi din documentaţie, motivându-se presupuse încălcări ale legii.

Proiectul include construcţia tunelului Poiana de 1,7 km, aproape 50 de poduri şi viaducte cu o lungime totală de aproximativ 15 km, 2 noduri rutiere la Văleni şi Cornetu, un ecoduct de 220 de metri peste întrega lăţime a Văii Oltului, 4 spaţii de servicii, un centru de întreţinere şi coordonare, numeroase lucrări de consolidare, hidrotehnice sau de protecţie a mediului.

„Documentaţia tehnică ce stă la baza acestei licitaţii este un studiu de fezabilitate minimal realizat în 2008 şi care a fost aspru criticat de experţii Comisiei Europene, de-a lungul timpului. Discutăm despre doar 34 de foraje geotehnice de adâncime (sub un foraj per km), mult sub necesarul de investigaţii de teren necesare pentru un proiect montan de o asemenea anvergură. Spre exemplu, pentru tunelul Poiana de 1,7 km lungime au fost realizate doar 2 foraje, la capetele acestuia. Riscurile generate de această documentaţie lacunară pentru acest proiect extrem de dificil sunt majore, existând premisele ca majoritatea constructorilor serioşi să nu depună oferte, ci doar cei interesaţi să speculeze la maxim prin claim-uri deficienţele din documentaţie”, mai afirmă reprezentanţii Pro Inrastructură.