ANRM a început o campania de informare despre gazele de şist: România e pe locul al treilea în Europa ca rezerve
0Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a lansat site-ul infogazedesist.eu şi va realiza în perioada iulie-noiembrie o campanie de informare cu privire la gazele de şist. Aceasta se va desfăşura în principal în zonele în care sunt concesionate perimetre cu potenţial de resurse neconvenţionale, respectiv Bârlad (judeţul Vaslui) şi Dobrogea.
Site-ul infogazedesist.eu prezintă în principal aspecte pozitive ale exploatării gazelor de şist, fără a prezenta îngrijorările asupra acestei activităţi din partea organizaţiilor de protecţie a mediului sau rapoartele critice prezentate împotriva fracturării hidraulice în Parlamentului European.
Astfel, România ar avea rezerve recuperabile de gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, clasându-se pe locul al treilea în Europa, după Polonia şi Franţa, potrivit unor date preluate de ANRM de la EIA, administraţia americană pentru informaţie în domeniul energiei.
Polonia ar avea rezerve de gaze de şist de 4.190 miliarde de metri cubi, iar Franţa de 3.879 miliarde de metri cubi. Alte state cu astfel de resurse sunt Danemarca (906 miliarde metri cubi), Olanda (736), Marea Britanie (736), Suedia (283), Spania (226), Bulgaria (481) şi Germania (481).
Îngrijorări „false”
De asemenea, pagina despre impactul asupra mediului şi populaţiei arată o serie de îngrijorări în privinţa gazelor de şist, care sunt trecute ca „false”. Spre exemplu, despre apă sunt prezentate următoarele afirmaţii ca: „fracturarea hidraulică poate avea efecte adverse asupra apei potabile” sau „fracturarea hidraulică foloseşte cantităţi enorme de apă”, despre care ar fi false. Concomitent, este falsă şi afirmaţia că „imaginile cu apa de la robinet care ia foc pot fi atribuite fracturării hidraulice”.
Ce zice Parlamentul European
Un raport realizat în septembrie 2012 pentru Comisia Europeană arată că exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice poate duce la contaminarea pânzei freatice, a apei de suprafaţă şi a aerului. Studiul menţiona că se consumă foarte multă apă, se constată un trafic foarte mare pentru pregătirea puţurilor şi în faza de fracţionare, ca şi un risc mare pentru biodiversitate. Din cauza problemelor, studiul recomanda ca fracţionarea să fie realizată doar sub condiţii stricte, şi nu la scară industrială.
Directiva privind apele urbane uzate specifică foarte clar că nu este permisă injectarea de poluanţi în rezervele subterane de apă. Raportul specifică, însă, că acest lucru este probabil să se întâmple în cazul gazelor de şist.
Concomitent, directiva privind deşeurile miniere stipulează şi ea ca lichide conţinând substanţe toxice pot curge în straturile geologice şi pot ajunge la suprafaţă. Aceasta este o parte inevitabilă a procesului de fracţionare, fiind vorba despre fluidul format din apă şi chimicale, care revine la suprafaţă în proporţie de 15%-80%.
Ce este fracţionarea hidraulică
Fracţionarea presupune săparea unui puţ adânc până la rocă, după care se forează orizontal şi se detonează mici încărcături explozive, care fisurează şistul. Ulterior se pompează apă amestecată cu nisip şi o serie de substanţe, pentru a menţine fisura deschisă. În final se recuperează gazul.
Presa a scris că în SUA s-au descoperit cazuri de oameni din apropierea exploataţiilor cu benzen în sânge, acesta fiind un element cancerigen.
O serie de state, precum Franţa, au interzis exploatarea gazelor de şist. Polonia, în schimb, este cel mai fervent susţinător
Permise pentru Chevron în România
În România, compania americană Chevron a obţinut, în 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj şi explorare a gazelor de şist în trei zone din judeţul Vaslui. Chevron mai deţine concesiuni şi în perimetrele Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi, din Dobrogea.
Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.
Mai multe proteste împotriva exploatării gazelor de şist au avut loc anul trecut în România, cele mai mari fiind în Bârlad.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, imediat după vestea eşecului pentru gazoductul Nabucco, că ţara noastră are "obligaţia" să treacă la extracţia gazelor de şist.