Analist, despre adoptarea bugetului: Vor fi cel puțin două rectificări bugetare din cauza creșterii prețurilor combustibililor

Legea bugetului României pentru 2026, adoptată vineri, 20 martie, de Parlament, păstrează, în linii mari, structura propusă inițial de Guvern, însă include o serie de ajustări rezultate în urma dezbaterilor și negocierilor politice. Analistul Adrian Negrescu spune că vor fi cel puțin două rectificări bugetare.

„Aprobarea bugetului reprezintă o gură de oxigen pentru România, un angajament pentru reforme, pentru reducerea deficitului bugetar și pentru investiții. Momentul este unul extrem de important mai ales în ochii finanțatorilor străini, cei care împrumută România, în acest an, cu peste 50 de miliarde de euro și care aveau nevoie de garanții că ne vom ține de cuvânt mai ales în ceea ce privește scăderea deficitului bugetar”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, legea bugetului așa cum arată ea în acest moment reprezintă însă doar o fotografie de moment. „Probabil va fi nevoie nu de una, ci probabil de două rectificări în acest an în funcție de evoluția economiei, de efectele creșterilor de prețuri la carburanți și gaze, de dinamica încasărilor și mai ales a absorbției de fonduri europene pe care se bazează întreaga construcție bugetară”, a explicat Negrescu.

Acesta a opinat că, pentru România, legea bugetului este ca „o carte decisivă pe care o aruncăm pe masă în tentativa de a convinge agențiile de rating, investitorii, că suntem finanțabili, că suntem serioși și că am ieșit din starea de ,,mahmureală’’ bugetară după ,,petrecerea electorală’’ din anii trecuți când Bucureștiul a uimit lumea financiară cu modul în care a cheltuit banii publici fără nicio noimă economică”.

În opinia analistului, „aplauzele din Parlament, de astăzi, nu încălzesc pe nimeni”. „Ce e mai greu abia de acum urmează și mă refer în primul rând la absorbția banilor europeni și la reducerea cheltuielilor publice. Altfel, întregul spectacol din Parlament se va transforma într-o telenovelă cu iz de tragedie greacă în care FMI s-ar putea să joace un rol principal.

Joaca de-a populismul, măsurile cu iz politicianist ieftin, creșterile de taxe riscă să ducă România în pragul colapsului financiar, iar efectele vor fi chiar mai dure decât cele din criza din Grecia. Altfel spus, reformarea statului este esențială și sper că, după aprobarea bugetului, să vedem pași înainte în acest proces”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

Bugetul, bazat pe o creștere economică de 1%

Proiectul de buget este construit pe o creștere economică estimată la 1%, un PIB nominal de 2.045,2 miliarde de lei. Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36% din PIB, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală dar și așteptărilor de îmbunătățire a colectării.

Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei.

Cheltuielile cu dobânzile cresc cu aproximativ 10,3 miliarde de lei față de 2025, de la 50,5 la 60,8 miliarde de lei, reflectând costul finanțării deficitelor acumulate și menținerea unor dobânzi ridicate pe piețele financiare.

Volumul total al investițiilor ajunge la 164 miliarde de lei, cu aproape 25,8 miliarde mai mult decât în 2025, ridicând ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.

Coaliția a deblocat bugetul printr-o soluție de compromis anunțată de premierul Ilie Bolojan joi. Pentru a finanța pachetul de solidaritate cerut de PSD (ajutoare pentru pensionari și copii cu dizabilități) fără a crește deficitul, s-a decis tăierea a cca. 1,1 miliarde de lei de la magistrați (ÎCCJ și Ministerul Public). Acești bani, destinați restanțelor salariale câștigate în instanță, au fost amânați pentru anii viitori. În plus, încă 1 miliard de lei a fost transferat de la ÎCCJ către 30 de primării cu datorii la proiectele PNRR, pentru a evita blocarea șantierelor.

Codîrlașu: Nu cred că putem avea creștere economică de 1%

Analistul economic Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a declarat pentru „Adevărul” că unele ținte pe care este bazat bugetul României sunt greu de atins.

„Deficitul ar putea fi ținut sub control dacă se țin în frâu cheltuielile. Putem atinge 6,2% așa cum a prognozat Guvernul ca bază a bugetului pe 2026.

Însă pe creștere economică nu cred că vom atinge 1%, să nu fim pe minus, adică recesiune „plină”, după recesiunea tehnică de acum. Și vă spun asta pentru că am văzut raportul pe consum, care este absolut îngrijorător: avem o scădere a consumului în ianuarie 2026 de 9,1% față de ianuarie 2025. Este o scădere enormă. Nu cred că putem avea creștere economică de 1%”, a declarat Adrian Codîrlașu pentru „Adevărul”.

Pe de altă parte, a spus el, probabil vom avea o inflaţie de peste 10% în acest an, care ar putea începe să scadă după luna august.

„PIB nominal ar putea crește din inflație mai mare și creștere economică mai mică, dar vă spun, recesiunea va persista.

Am văzut că în buget sunt prevăzute și cheltuieli suplimentare, de 55,5 miliarde de lei, despre care Guvernul spune că vor impacta economia. Eu cred că ar fi trebuit să scadă taxele. Dacă scădeau cheltuielile în 2025 nu mai creștea atât de mult inflația. Măcar o parte din taxele introduse anul trecut să fi scăzut”, a declarat Codîrlașu.

Potrivit acestuia, scăderea enormă a consumului din luna ianuarie este un risc foarte mare de recesiune. „Repet, așa cum arată consumul este un risc foarte mare de recesiune. Vom vedea și efectele războiului din Orientul Mijlociu, cu scunmpirea combustibilului din martie. Vor crește și prețurile din energie, iar toate acestea se răsfrâng în prețuri, care vor afecta și mai mult consumul și vor crește și mai mult inflația”, a explicat analistul.