A scăzut numărul românilor cu depozite bancare mai mari de 100.000 de euro. Care sunt motivele

Numărul românilor cu depozite mai mari de 100.000 de euro a scăzut cu peste 4.100 față de finalul lui 2024, ajungând sub pragul de 82.000 de persoane în primul semestru al acestui an.

Valoarea totală a acestor depozite bancare s-a redus cu aproape 300 de milioane de euro. Este o tendință începută în T1, când scăderea era de aproximativ 1.700 de persoane și 500 de milioane de euro retrași, și accentuată în T2, cu încă 2.500 de persoane ieșite din această categorie.

Factorii din spatele scăderii

Există mai multe explicații pentru această schimbare, spun experții Finzoom.

„În primul rând, dobânzile la depozitele bancare au scăzut, iar în același timp, titlurile de stat au devenit extrem de atractive, oferind dobânzi de două sau chiar trei ori mai mari la euro, neimpozitate, garantate de stat și, în cazul emisiunilor Fidelis, tranzacționabile oricând pe bursă fără pierderea dobânzii acumulate”, a afirmat Irina Chițu, director Finzoom.

Potrivit acesteia, mulți investitori au ales să își diversifice portofoliile, mutând banii în imobiliare, pe piețele internaționale sau în alte valute. Apoi, inflația ridicată și costurile vieții în creștere au impulsionat utilizarea economiilor pentru consum, mai ales în perioade costisitoare precum vara, când cheltuielile cresc pentru vacanțe. La fel de important, discuțiile din spațiul public despre posibile schimbări fiscale – cum ar fi taxarea progresivă a veniturilor mari sau a capitalurilor – au determinat unii deponenți să acționeze preventiv.

Nu trebuie ignorat nici contextul regional, marcat de incertitudini economice și tensiuni geopolitice, care i-au împins pe unii români cu economii mari să caute diversificare și poate siguranță în afara granițelor.

Implicațiile asupra economiei

Această scădere nu înseamnă că românii cu bani au devenit mai săraci, punctează Irina Chițu, adăugând că diminuarea numărului de deținători a depozitelor bancare mai mari de 100.000 de euro arată că aceștia caută randamente mai bune și folosesc capitalul mai activ. „În loc să rămână blocați în conturi bancare, banii se mișcă spre alte zone ale economiei: investiții, consum, finanțarea statului prin titluri de stat”, a spus Chițu.

Pentru guvern, creșterea interesului pentru titlurile de stat este un avantaj, oferind o sursă sigură și stabilă de finanțare. Pentru bănci însă, scăderea depozitelor mari poate reprezenta o provocare, forțându-le să vină cu produse mai atractive pentru a păstra lichiditatea, produse financiare adaptate pentru investitorii mari.

O schimbare de paradigmă în comportamentul financiar

Mai important, adaăugă specialistul, această tendință vorbește despre o maturizare a comportamentului financiar al românilor. „Oamenii nu mai acceptă automat depozitul bancar ca unicul instrument de economisire, ci caută diversificare, lichiditate și eficiență fiscală.

Este o schimbare de paradigmă: de la simpla păstrare a banilor la bancă, la administrarea activă a capitalului. În următoarele trimestre, această evoluție ar putea accelera, pe măsură ce educația financiară se consolidează și accesul la piețe și instrumente noi devine tot mai facil”, a încheiat ea.