Studiu: scăderea activității jocurilor de noroc contribuie la economia țării

Una dintre cea mai des folosită minciună (ca argument) cu privire la jocurile de noroc este aceea că „industria contribuie la bugetul statului” sau mai nou, la bugetul local, că se obțin venituri considerabile.

Nu-ți trebuie multă școală ca să-ți dai seama că este un fals argument. Din mai multe perspective. În primul rând, să nu ignorăm argumentul moral, care ar trebuie să primeze într-o societate creștină bazată pe principii și valori morale. Dacă ai conștiință morală nu poți încasa bani de la oamenii vulnerabili, de la victimele dependenței și să distribui acele sume spre anume cheltuieli. În al doilea rând, din punct de vedere macro-economic, situația este complet inversă: cu cat ai mai puține jocuri de noroc în țara ta, cu atât ai mai mulți bani la buget.

Primarii și consilierii locali din România ar trebuie să citească măcar concluziile acestui studiu din UK, care spune clar că reducerea jocurilor de noroc ajută economia țării.

Cinci cercetători de la Universitatea din Sheffield (Marea Britanie) au concluzionat că există un impact macroeconomic al reducerii jocuri de noroc, consumului de alcool și tutun. Bine, ei au inclus și produsele din cofetărie, toate patru fiind considerate produse cu impact negativ asupra sănătății.

În mod concret, o scădere doar cu 10% a cheltuielilor totale ale consumatorilor pentru jocuri de noroc ar duce la o creștere a valorii adăugate brute cu aproximativ 1,250 miliarde de lire.

Deci, economia țării noastre, România, va crește dacă reducem jocurile de noroc.

Cum? Prin redirecționarea acestor bani către alte tipuri de consum.

O putem explica științific, cum au făcut-o britanicii, dar și pe înțelesul tuturor. De exemplu:

Un jucător care pierde 1.000 de euro într-o lună (tot salariul), majoritatea banilor (sau chiar toți) s-ar duce la firma jocurilor de noroc (sau firmele) și un procent infim la taxe, să zicem.

În schimb, dacă acei 1.000 de euro i-ar cheltui sănătos, în multe activități, banii ar rămâne activi în economia locală și mult mai mulți ar ajunge la bugetul local și național. Facem un simplu calcul.

A) 300 € pe mâncare și servicii cum ar fi cumpărături la supermarket sau piață, prânzuri ocazionale la restaurant, cafea la cafenea și servicii ca frizeria sau mici reparații;

B) 150 € pentru taxe locale – impozit pe locuință sau mașină și taxe de salubritate; 100 € pentru transport – combustibil pentru mașină, bilete de autobuz sau taxi/bolt;

C) 150 € pentru educație – cursuri de limbi străine, IT sau abonamente la platforme educaționale și cărți;

D) 100 € pentru sănătate și sport – abonament la sală, vizite la medic;

E) 100 € pentru cultură și timp liber – bilete la cinema, teatru, concerte sau muzee; sau poate mai puțin, trăim în România;

F) 50 € pentru donații – sprijin pentru ONG-uri locale sau cauze comunitare și 50 € economisire.

Deci, banii ar rămâne activi în economie și ar genera taxe și circulație financiară în comunitate.

Revenind la studiu, constatările autorilor privind jocurile de noroc sunt în concordanță cu studiile care au arătat, de ex, că jocurile de noroc online au redus activitatea economică cu 1,3 miliarde £ pe an (Nera, 2024) în Regatul Unit, iar costul direct suplimentar pentru guvern cauzat de jocurile de noroc este de 412,9 milioane £ pe an.

Abordarea cercetătorilor pentru cuantificarea impactului macroeconomic al schimbărilor în cheltuielile pentru produse nesănătoase a implicat 3 componente principale ale performanței macroeconomice:

(1) impactul asupra produsului intern brut (PIB);

(2) efectul asupra veniturilor fiscale ale guvernului; și

(3) schimbările în ocuparea forței de muncă.

Principalul indicator economic analizat a fost valoarea adăugată brută (GVA) — o măsură a productivității și un indicator aproximativ al PIB-ului.

Constatările sunt în concordanță cu dovezile anterioare care arată existența unor efecte economice negative asociate acestor produse și beneficii economice asociate reducerii consumului lor.

În cazul fumatului, un studiu recent (Morris, 2024) a arătat că economia Angliei ar avea un beneficiu de peste 10 miliarde £ dacă nimeni nu ar consuma tutun.

De precizat, că studiul a fost publicat în Addiction, o revistă internațională de top (factor de impact 5.3), în februarie 2026 și a beneficiat de sprijin din partea mai multor organizații importante precum: British Heart Foundation, Cancer Research UK, Biroul Științific Principal al Directoratelor de Sănătate și Îngrijire Socială ale Guvernului Scoțian, Consiliul pentru Cercetare în Inginerie și Științe Fizice, Consiliul pentru Cercetare Economică și Socială, Divizia de Cercetare și Dezvoltare în Sănătate și Îngrijire Socială (Guvernul Țării Galilor), Consiliul pentru Cercetare Medicală, Institutul Național pentru Cercetare în Sănătate, Consiliul pentru Cercetarea Mediului Natural, Agenția de Sănătate Publică (Irlanda de Nord), precum și The Health Foundation și Wellcome.

Studiul integral poate fi analizat aici https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/add.70336