Scandalul protocoalelor, între părerologi şi instanţele de judecată

Mai toată lumea discută şi-şi dă cu părerea într-o problemă la care nu se pricepe. Toţi suntem părerologi în zona aceasta, şi nimeni nu vrea să afle adevărul de la cei care într-adevăr se pricep: instanţa de contencios administrativ, CSM, CSAT, ICCJ dacă este cazul. În toată lumea există protocoale de colaborare între instituţii, că nu lucrează fiecare de capul ei. Toate eforturile duc spre obiective comune, trebuie aşadar coordonate.

Un exemplu ipotetic. SRI află despre o grupare de terorişti care urmează să dea un atac la noi în ţară. SRI nu arestează şi bagă la închisoare, trebuie să apeleze la procurori şi poliţie. Cum, când, la cine să apeleze dacă nu există un protocol de colaborare? Care protocol poate fi şi secret, ca să nu afle teroriştii cum şi de cine vor fi prinşi.

SRI a deţinut şi parţial mai deţine, în speţele ce ţin de securitatea naţională, monopol în privinţa interceptărilor şi filajelor. Rezultatele acestor activităţi merg mai departe la procurori şi alte instituţii competente. Cum se puteau realiza aceste transferuri de informaţii dacă nu în baza unor protocoale?

Se vorbeşte acum de faptul că erau parţial sau în totalitate ilegale. Şi şeful Parchetului General este făcut răspunzător. Dar cine spune asta? Tudorel Toader, ministrul Justiţiei care a primit ordin de la Dragnea şi Tăriceanu să subordoneze justiţia politicului? Comentatori mai mult sau mai puţin avizaţi, unii fără studii juridice? Şeful Senatului şi şeful Camerei Deputaţilor, în vădit conflict de interese, pentru că au procese pe rol?

De ce nu respectă aceştia principiul elementar al separaţiei puterilor în stat, şi să lase justiţia să-şi rezolve problemele din interior? Iar relaţia cu serviciile de informaţii să fie tranşată în CSAT, abilitat prin lege să rezolve astfel de probleme.

Parlamentul nu are atribuţii în sfera justiţiei, tot în virtutea principiului separaţiei puterilor în stat. Politicienii, ziariştii, comentatorii nu au dreptul, competenţele şi nici studii juridice necesare pentru a emite judecaţi în acest domeniu extrem de sensibil. Nici factori externi nu pot decide în locul instituţiilor noastre, fie şi numai pentru că nu au toate informaţiile necesare. Sau au alte interese.

Sub pretextul protocoalelor, Tudorel Toader vrea să-l elimine şi pe Augustin Lazăr, astfel încât să populeze toate parchetele importante cu şefi obedienţi factorilor politici, care în felul acesta se asigură că pot să fure nepedepsiţi.

Soluţia este una singură. Cei care se simt afectaţi, vexaţi de protocoale, secrete sau nu, şi consideră că sunt ilegale, să se adreseze instanţelor de contencios administrativ, singurele competente şi în măsură să stabilească adevărul. Nu factorul politic rezolva această problemă a justiţiei, dacă vrem sa fim un stat de drept şi să respectăm independenţa justiţiei. Iar ministrul Justiţiei este factor politic, nu se poate ascunde după cireş.