Reunirea, al treilea obiectiv major al României după integrarea în UE şi NATO. Interviu cu deputatul PMP Constantin Codreanu

România trebuie să aibă o abordare pragmatică în relaţiile cu cel de-al doilea stat românesc de peste Prut şi să pregătească un Minister al Reunificării şi un Fond Moldova pentru a putea merge spre îndeplinirea celui de-al treilea obiectiv major după integrarea în NATO şi UE: REUNIREA, a declarat, într-un interviu în exclusivitate pentru Jurnaliştii.ro, deputatul PMP Constantin Codreanu.

Jurnaliştii.ro: Ce se va întâmpla cu drumul european al R. Moldova în contextul rezultatelor de la alegerile parlamentare de duminică? Vom avea o alianţă PDM-PSRM?

Constantin Codreanu: Integrarea europeană a Republicii Moldova este un obiectiv iluzoriu în condiţiile în care Bruxelles-ul a spus foarte clar că nu se mai poate vorbi despre o extindere a Uniunii Europene în următorii 30 de ani. Politicienii care vorbesc despre integrarea europeană a celui de-al doilea stat românesc mint alegătorii dacă nu pun semn de egalitate între apropierea definitivă de România şi integrarea în UE.

Există o singură cale: în şi cu România, în şi cu Uniunea Europeană. Restul sunt poveşti de adormit cetăţenii în campaniile electorale.

În politică, niciodată să nu spui niciodată. Totuşi, nu cred într-o alianţă public asumată dintre PDM şi PSRM. Toată lumea ştie că ea funcţionează pe ascuns, dar o relaţie publică dintre Plahotniuc şi Dodon le-ar fi fatală electoral amândurora.

Ce ar trebui să înveţe România din lecţia putinistă din R. Moldova? Cum va evolua parteneriatul PSD-PDM în contextul în care România girează tacit democraţia lui Plahotniuc?

România trebuie să se comporte respectând un statut pe care îl are în mod firesc deja pentru aproape 1 milion de basarabeni — ca o adevărată Patrie. Să nu ne amintim de Republica Moldova doar la alegeri şi să comentăm cu reflexe mioritice votul pro-Rusia, ci să ne întrebăm de ce se votează în acest mod şi ce putem face pentru a schimba această realitate.

Pragmatism şi implicare — acestea două sunt ingredientele esenţiale. Sunt atât de multe lucruri de făcut: Spaţiul Informaţional Comun, interconectarea energetică, reconstrucţia podurilor peste Prut distruse de sovietici etc. Trebuie ca aceste proiecte să fie coordonate şi implementate de o componentă oficială în Guvernul României — un Minister al Reunificării.

Am spus în mod repetat de la tribuna Camerei Deputaţilor şi la întâlnirile bilaterale cu participarea oficialilor din cele două state că România trebuie să regândească modalitatea prin care îi susţine pe românii de dincolo de Prut. Toate fondurile trebuie să meargă pe proiecte concrete în comunităţile locale.

Altfel, guvernarea de la Chişinău, oricare va fi aceasta, este mereu tentată să condiţioneze sprijinirea proiectelor de apartenenţa partinică a primarului/preşedintelui de raion.

României trebuie să îi pese de oamenii din cel de-al doilea stat românesc, nu de partenerii politici care, de multe ori, prin comportamentul lor corupt afectează inclusiv ideea parcursului european.

Citeşte interviul complet pe Jurnaliştii.ro.