Rameau 250, sărbătorit şi la Bucureşti

„Nasc şi la Moldova oameni“... Bucureştiul intră şi el în rândul lumii şi omagiază cei 250 de ani trecuţi de la stingerea marelui compozitor francez Jean-Philippe Rameau (1683-1764) prin cea de-a IX-a ediţie a Festivalului de Muzică Veche. Evenimentul începe joi, cu concertul-spectacol „Rameau – Le Musicien du Roi“, la Palatul Cotroceni, şi are ca highlight concertul „Rameau – 250“, susţinut la Biserica Anglicană de clavecinista Raluca Enea.

În documentarul making of al montării cu „Les Indes Galantes“ / „Indiile galante“ de la Opera Garnier din Paris (reluată acum şi la Opera din Iaşi, pentru fericiţii ieşeni şi cine are drum prin „dulcele târg“, unde n-ar trebui să rateze spectacolul), Andrei Şerban spunea că francezii au o lungă tradiţie în a-şi ignora geniile (sigur, au şi cum să-şi permită aşa ceva, datorită abundenţei de astfel de figuri în fiecare epocă), dându-i ca exemple pe Rameau şi Berlioz. Iată că revival-ul incredibil al muzicii baroce, în sens larg „veche“, la care asistăm de câteva decenii – care, departe de a fi o simplă modă culturală, constituie, după părerea mea, un fenomen profund şi semnificativ al culturii occidentale – îi face dreptate şi celui mai important compozitor francez de operă al „Erei Baroce“. La 250 de ani de la trecerea sa în eternitate, Franţa în primul rând, dar şi restul lumii, îl omagiază pe acest geniu nedreptăţit atâta vreme, iar Bucureştiul se aliniază admirabil acestui moment prin cea de-a noua ediţie a Festivalului de Muzică Veche, desfăşurată sub genericul „Muzicianul Regelui Soare – sărbătorit la Bucureşti“ (mă rog, Rameau şi-a câştigat notorietatea după moartea lui Louis XIV în 1715, aşadar este mai degrabă muzicianul celui cu „După mine, potopul“ – care, de altfel, a şi venit după aceea, într-o formă neprefigurată de niciunul dintre actorii principali ai Vechiului Regim).

2 x Rameau, Frescobaldi, Isabel de Castilla

Asociaţia Antiqua şi Medieval Praxis organizează în perioada 30 octombrie – 21 noiembrie cea de-a IX-a ediţie a Festivalului de Muzică Veche Bucureşti, care va programa patru concerte pe parcursul lunii viitoare. Considerat drept cel mai important eveniment de muzică veche din Sud-Estul Europei, Festivalul oferă anul acesta, conform organizatorilor, un „regal“ dedicat muzicii vechi. Muzicieni şi dansatori din România şi artişti invitaţi din Franţa şi Spania, specializaţi în tehnica interpretativă a muzicii vechi. vor reînvia pe scenă perioada Renaşterii şi a Barocului muzical.

„Muzicianul palatelor regale ale Franţei“, Jean-Philippe Rameau, va fi omagiat în cadrul a două proiecte inedite. Primul dintre ele, concertul-spectacol excepţional „Rameau – Le Musicien du Roi“, cu care debutează festivalul pe 30 octombrie, reuneşte într-un concept original muzica lui Rameau şi coregrafiile de epocă ale lui Louis Guillaume Pécour şi Raoul Auger Feuillet. Ansamblul de muzică veche Gli Studiosi di Sebastiano (Bucureşti) şi doi dansatori din Ansamblul de dans medieval şi baroc Passegio (Cluj) vor evolua în acest spectacol găzduit joi, de la ora 19.00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.

Al doilea concert, „Rameau – 250“, va fi susţinut joi, 13 noiembrie, de clavecinista Raluca Enea, una dintre puţinele noastre specialiste reale în muzica veche, la Biserica Anglicană, tot de la ora 19.00. Repertoriul spectacolului cuprinde, în principal, selecţiuni din colecţia „Pièces de Clavecin en Concerts“ (1741) şi din opera sa „Les Indes Galantes“ (acelaşi program a fost susţinut, de curând, de Raluca Enea şi în Sala Mare a Ateneului Român).

Festivalul va continua cu „Par mes Chants“, un recital solo susţinut de Marco Horvat (Franţa, voce, teorbă şi chitară barocă), în Salonul Cerchez al Muzeului Cotroceni, miercuri 19 noiembrie, de la ora 19.00. În program, printre alţii: Girolamo Frescobaldi (1583-1643).

Concertul de închidere a Festivalului are în program „Musicas Para la Camara de Isabel de Castilla“, fiind susţinut de Ansamblul de muzică veche Cinco Siglos şi soprana Delia Agúndez (Spania), vineri 21 noiembrie, la ora 19.00, de data aceasta la Palatul Bragadiru.

Printre artiştii participanţi la Festival de-a lungul timpului, s-au aflat nume importante ale muzicii vechi europene, precum Hopkinson Smith (lăută, teorbă, SUA/Elveţia), Marcel Ponseele (oboi baroc, Belgia), Jan de Winne (flauto traverso, Belgia), Hervé Douchy (violoncel baroc, Belgia), Ketil Hausand (clavecin, Norvegia), alături de artişti români specializaţi în muzică veche: Raluca Enea (clavecin), Dorel Iuga (flauto traverso), Melinda Béres (vioară barocă), Soma Salat-Zakarias (viola da gamba), Csilla Juhazs, Tamas Tóth (dans baroc), Harry Tavitian (jazz) etc.