Proiectul „Mini Schengen” ar fi fost „ilegal”, afirmă Nikolai Denikov, premierul Bulgariei
0Episod care marchează nu numai un eșec semnificativ al inițiatorilor săi (europarlamentarii români Dacian Cioloș și Vlad Gheorghe împreună cu Giorgos Kyrtsos din Grecia și Daniel Lorer din Bulgaria) care intenționau să lanseze un asemenea spațiu de liber-schimb mini-regional, afirmând că astfel, prin eliminarea controalelor la frontieră, s-ar fi facilitat considerabil circulația camioanelor.
Propunerea respectivă a fost formalizată într-o scrisoare adresată lui Dimitris Karidis, ministrului grec pentru problemele de migrație și azil. Și spunea Dacian Cioloș că „țările noastre au intrat împreună în UE și trebuie să continue acțiunea lor împreună. În ce privește negocierile pe problema Schengen, este necesară coordonarea între guvernele Bulgariei și României deoarece doar astfel vom obține pentru cetățenii noștri drepturile de care beneficiază ceilalți”. Și continua spunând că, acționând în acest mod, prin ideea acestui Schengen regional, „putem pune presiune asupra Austriei să regândească modul în care tratează țările noastre și să ajungem să realizăm integrarea totală în Schengen în acest an”.
În plus, pentru a sublinia vigoarea ieșirii la luptă, un alt europarlamentar român, Eugen Tomac, declara pentru agenția bulgară de presă că „nu este nici măcar necesară implicarea Comisiei Europene, trebuie doar trimisă o notificare. Nu există niciun fel de risc ca Austria să obiecteze. Nu cred că o asemenea decizie va face pe cineva să se simtă inconfortabil. Este soluția logică la care pot face apel guvernele noastre, dată fiind umilința la care au fost supuși atâția ani cetățenii români și bulgari”.
Problema este că guvernul bulgar, singurul partere oficial acreditat al instituțiilor europene, evident și orice tip de discuție privind Spațiul Schengen, nu a fost consultat de inițiatorii ideii privind înființarea unui spațiu regional „mini Schengen”, limitat la cele trei țări. De aici și reacția Prim Ministrului bulgar Denkov, prezent la Summit-ul de la Bruxelles care a spus că „o asemenea desființare de frontiere ar fi ceva împotriva legislației europene. Am auzit că ar exista asemenea propuneri, dar ele nu sunt discutate la nivelul conducerii politice din cele trei țări”.
O mișcare de tip „dat cu capul în zid” a europarlamentarilor noștri care au susținut un proiect fără a s asigura d minimul sprijin al colegilor prezentați ca potențial interesați? Evident. Dar problema este că, pe fond, refuzul bulgarilor și, prezumtiv, cel al Comisiei Europene și Consiliului, ar fi fost motivat nu numai de ceea ce observa just premierul bulgar. În sine, ideea fragmentării ofertei unitare pe care o reprezintă Spațiul Schengen trimite un semnal că acesta ar putea exista cu un fel de „addenda” creată ca formă de presiune și care, poate cel mai serios argument, ar trebui să fie recunoscută ca zonă funcțională în paralel cu cea existentă. Imposibil, mai ales că spațiile din jurul nostru sunt pândite de tensiuni în ridicare continuă (vezi ce s petrece acum în Bosnia sau în relația mereu explozivă Kosovo-Serbia) și un accept al Comisiei acum ar fi putut crea un precedent pentru alte inițiative de acest fel.
Ideea era – exact în sensul în care a lucrat diplomația românească pe toate canalele – de a obține nu o soluție marginală de urgență în afara sistemului, ci cea normală despre care, cum ați văzut a vorbit din nou, foarte apăsat, președinta Comisiei Europene. Și așa chiar trebuie să se petreacă lucrurile deoarece, în paralel, se desfășoară negocieri foarte avansate dar și extrem de complicate pentru apariția unui al doilea Spațiu Schengen, în oglindă cu primul, un Spațiu Schengen militar pe modelul acordului semnat acum între Polonia, Germania și Olanda.
Iată, din nou și din nou, o demonstrație care doare. Și care spune iarăși, celor care vor să audă, că depinde de noi pe ce mize realiste jucăm și cu ce parteneri. Nu cotează numai certa ambiție și bunăvoință, ci și puterea relațională care să permită atingerea obiectivelor alese cu realism și nu motivate de febra alegerilor europene.