Profesori de secol XXI, stringenţă de prim rang pentru securitatea naţională a României

La vremea sa, academicianul Solomon Marcus a avut curajul pronunţării primei sentinţe dure în materia Şcolii de la noi: la rădăcina răului adânc din societate stă dezastrul din Educaţie. Acum, academicianul Marius Andruh apasă şi mai acut pe rana deschisă: dacă profesori făcuţi prin LICENŢĂ nu sunt, Şcoala se duce de râpă. Sub ochii noştri.

Nu zic deloc vorbe mari, pentru senzaţional ieftin. Nu e felul meu de a fi. Îmi cântăresc extrem de atent cuvintele, îndeosebi când e vorba de enunţurile grele ale Educaţiei din România. Tocmai de aceea, iau în serios la modul absolut avertizarea de azi a academicianului Andruh, privind nevoia critică de formare iniţială a viitorilor profesori prin programe de LICENŢĂ:

Aici nu se mai pune problema că este greu sau uşor, complicat sau simplu, ci că trebuie regândită, cât se poate de repede, o parte a învăţământului superior, de dragul viitorului ţării acesteia!

Soluţia propusă de domnia-sa este limpede ca lacrima:

Punctul meu de vedere este că ar trebui construit un traseu separat pentru viitorii profesori, începând chiar cu anul I. Cei care se opresc la stadiul de licenţă vor preda numai la gimnaziu şi, pentru a acoperi învăţământul rural în special, aceştia vor avea o dublă specializare (pentru mai multă flexibilitate, studentul poate avea posibilitatea de a alege combinaţia de discipline in funcţie de abilităţile/preferinţele lui). Pregătirile pedagogică şi metodică se pot realiza mult mai eficient în acest fel. Studiile se pot continua la forma de master, care va pregăti profesorii de liceu; pentru aceasta, studentul îşi va alege una din cele două discipline pentru aprofundare prin cursuri de specialitate. Abordările interdisciplinare în procesul de predare vor fi realizate mult mai simplu (şi firesc) de către de profesorii cu o astfel de pregătire.

Mesajul de azi al academicianului Andruh amplifică pledoaria sa pentru acest mod de formare pe filieră didactică, formulată public la începutul lunii martie. Este şi teza enunţată explicit, la vârf, de Preşedintele României, în ianuarie, în cadrul conferinţei de lansare a unor documente de politică publică realizate de OCDE, sub egida proiectului România Educată.

N-are rost să lungesc inutil textul de faţă. In extenso, am scris despre subiect şi aici, şi aici. Comunitatea universitară cunoaşte chestiunea bine de tot, doar că, din motive mult-prea-mici în raport cu gravitatea mult-prea-acută a proiectului, încă ezită să acţioneze decisiv în sensul mult-prea-limpede explicitat de acad. Marius Andruh. Viziunea de leadership şi decizia de management ce au a decurge pe cale de consecinţă sunt, şi ele, limpezi ca lacrima: începând cu anul universitar 2021-2022, primele universităţi din România oferă programe de LICENŢĂ PENTRU PROFESIA DIDACTICĂ. Bucureşti? Cluj? Iaşi? Timişoara? Alte comunităţi academice suficient de curajoase? Facem?

#cartofulfierbinte #elefantulrozdinîncăpere #tictactictac

La urmă, recapitulăm.

LI-CEN-ŢĂ. LI-CEN-ŢĂ. LI-CEN-ŢĂ!...

Pentru că #sportiveunaPROFESORDEEDUCAŢIEFIZICĂecutotulaltceva

Şi pentru că #filologeunaPROFESORDELITERATURĂecutotulaltceva

Şi pentru că #geografeunaPROFESORDEGEOGRAFIEecutotulaltceva

Şi pentru că #matematicianeunaPROFESORDEMATEMATICĂecutotulaltceva

Şi tot aşa.

#haicăputem

Gând bun tuturor.

Ţinem aproape.