ONU condamnă tehnica „loviturilor duble” practicate de armata rusă în Ucraina

Mai puțin uzuală a fost reuniunea de ieri a Consiliului de Securitate al ONU în care a fost examinată situația umanitară din Ucraina. Ocazie cu care s-a auzit prezentarea in extenso făcută de Secretarul general adjunct pentru Europa, Asia și spațiul Americilor care a descris „schema destrucției cotidiene ” practicată de armata rusă asta însemnând țintirea sistematică a structurilor energetice și o agravare constantă a bilanțului victimelor civile.

Miroslav Jenca a pus un accent deosebit asupra nivelului în creștere constantă al victimelor civile și a arătat că, așa cum menționează datele oferite de Înaltul Comisariat al ONU pentru drepturile omului, în luna martie au fost uciși cel puțin 126 de civili și au fost răniți alți 478, adică o progresie de 20% în raport cu luna anterioară. Printre aceștia, se află și cel puțin 57 de copii.

În acest context, ONU condamnă „atacurile inacceptabile și pline de cruzime” împotriva unităților de servicii medicale și ajutor umanitar. Edem Worsonu,  directoarea de operațiuni din cadrul Biroului de coordonare pentru probleme umanitare a emis acuze foarte precise: „în timp ce oamenii din serviciile medicale de asistență de urgență ajung în locurile unde s-a produs un atac, un al doilea val de bombardament lovește în același lc, ucigând răniții și provocând moartea sau rănirea membrilor echipelor de ajutor medical. Asta duce la agravarea suferinței răniților și împiedică echipele venite în ajutor să-șu facă treaba...Atacurile vizând răniții și pe cei care le vin în ajutor sunt interzise de dreptul umanitar internațional. Sunt pline de cruzime, sunt inadmisibile și trebuie să înceteze” -. Franța și Slovenia au condamnat această tactică cunoscută sub denumirea de „tehnica dublei lovituri” calificată drept „teroristă” și „inumană”, exact termenii folosiți nu cu mult timp în urmă pentru a condamna alte atacuri similare, cele efectuate de armata israeliană asupra unor echipe de civili din cadrul unor operațiuni umanitare.

Foarte interesantă și profund semnificativă extinderea acestui tip de tactici în cadrul campaniei rusești din ultimele zile când, progresiv, sunt vizate din ce în ce mai multe obiective civile, mai ales infrastructura energetic a Ucrainei, obiective devenite strategice deoarece sunt menite să scadă rezistența populației.  Consecventă acestei linii politice decisă de Kremlin, ce putea face altceva delegația rusească la ONU decât să se mândrească cu avansul înregistrat de forțele armate și asigurându-i pe membrii Consiliului de Securitate al ONU că „foarte curând” se va vorbi oficial de „predarea necondiționată a regimului de la Kiev și a sponsorilor săi occidentali”.

Obișnuita retorică diplomatică? Nu, absolut deloc.

Pe de o parte, tot ieri, Președintele Putin a declarat că bombardamentele asupra sistemului energetic din Ucraina fa parte integrantă din campania de „demilitarizare” a Ucraine decisă de Kremlin: „Pornim de la principiul că, astfel, avem o influență asupra complexului militaro-industrial al Ucrainei” subliniind chiar și caracterul umanist al gândirii sale politice deoarece, a arătat el, armata rusă nu a lansat asemenea atacuri pe perioada iernii, „din motive umanitare...nu am dorit să întrerupem accesul la electricitate pentru infrastructurile sociale, a spitalelor, etc...”.

Și mai este un element contextual de importanță vitală care dă întreaga măsură a refuzului rusesc. După cum vă informam în urmă cu câteva zile, Elveția a lansat un proces pe care-l dorește finalizat sub forma unui Summit global pentru pace în Ucraina, cu speranța că vor participa în jur de 100 de state pe 16-17 iunie. SUA a confirmat participarea Președintelui Bidn și UE a transmis susținerea totală și disponibilitatea de a promova rezultatele viitoare.  Dar nu și Rusia care a criticat poziția actuală a Elveției pe care a acuzat-o că renunță la poziția sa tradițională de neutralitate și, ca atare, nu va participa la lucrări. Ca atare, cel puțin în acest moment, obiectivul maxim al acestui Summit poate fi un document de poziție, dar nimic mai mult pe plan operațional. Oricum, a devenit clar că „la această conferință nu va fi semnat un plan de pace” a recunoscut Ignazio Cassis, șeful diplomației elvețiene care, iată, scade nivelul speranțelor inițiale de la „Summit mondial” la cel de „conferință internațională”. Semnal foarte negativ...

Toate legile războiului sunt încălcate, iar terenul pe care generalii exersează noile tehnici mortale pare să fie insuficient. Nu mai ajunge Ucraina sau Israelul, amenințările imediate cresc în intensitate și, din această cauză, discuții ca cele de ieri din Consiliul de Securitate al ONU par să fie un preambul disperat care să atragă atenția că procedeele „pline de cruzime și inumane”, dovedite atât de eficiente, pot fi folosite pe o scară și mai largă.

Arme avem din plin, de generali ce să mai vorbim. Calea pare să fie complet liberă și, ca atare, lumea a intrat în febra pregătirilor. Să vedem pentru ce.