Nu pentru „eșecul Groenlanda” era atât de supărat Trump. Și avea dreptate: Marele Joc se face în altă parte
0În termenii vechilor practici comerciale, în cazul Groenlandei Trump a încercat și a eșuat în a executa o operațiune clasică de tip „preluare ostilă” care să demonstreze întregii lumi că SUA își păstrează neștirbită posibilitatea de a impune soluții definitive în favoarea intereselor sale, indiferent de legislația internațională și de normele de conviețuire între națiuni. A încercat în varianta bine cunoscută și îndelung exersată, supunând piețele internaționale – și în primul rând aliații europeni de până mai ieri – unor presiuni și amenințări uriașe, fără precedent, culminând cu formularea ultimativă „Groenlanda va fi a noastră într-o formă sau alta”.
Rezultatul direct îl cunoașteți, adică retragerea precipitată a lui Trump de pe meterezele confruntării și renunțarea la obiectivul anunțat cu atâta pompă, adică anexarea Groenlandei în numele intereselor de securitate ale SUA, dar și, în același timp, retragerea completă a amenințărilor clar formulate, cu calendar clar de aplicare, privind noile prezumtive tarife comerciale împotriva statelor neascultătoare.
Știți asta și, de-abia acum, încep să se vadă efectele eșecului diplomatic american de la Davos, efecte comparate de analiști cu cele ale retragerii precipitate, necondiționate și umilitoare, a trupelor americane din Afganistan.
Dar asta nu este tot.
Este posibil să asistăm, devoalat marelui public, la începutul Marelui Joc pe care europenii – acum în căutare de aliați pe toate piețele de putere – l-au declanșat preventiv de mai mult timp și pe care, pare-se, doresc să-l concretizeze începând de săptămâna viitoare. Și asta chiar are de ce să-l îngrijoreze pe Trump care vede cum basculează întreg peisajul clasic de repartizare de influențe și cooperări comerciale (și nu numai) între emisfere.
Marți, la New Delhi, în prezența Președintelui Indiei și a lui Antonio Costa, președintele Consiliului European și a doamnei Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene ,s-ar putea anunța încheierea celui mai mare tratat de liber schimb din istoria lumii, cel între UE și India, mai important și mai extins chiar decât MERCOSUR și care ar duce la formare unei piețe comune de aproape două miliarde de consumatori. Ar fi vorba despre o deschidere excepțională negociată de Uniunea Europeană care, să reamintim acest lucru, a finalizat anul trecut acorduri cu Indonezia, Mexic și Elveția. Pentru a avea o idee asupra valorii demersului care s-ar putea anunța marți, să ne referim doar la valoarea atinsă de comerțul bilateral UE/India în exercițiul financiar 2024-2025: 116,29 miliarde Euro, iar noul acord ar duce, spre exemplu, la reducerea taxelor vamale pentru textile, haine și produse din piele și bijuterii dar și produse chimice produse electronice provenite din India, în același timp cu o reasigurare pentru piața europeană privind accesul la materiile prime vitale pentru industria farmaceutică. UE ar obține un acces privilegiat la piața auto din India, vastă și cu un nivel mereu în creștere de comenzi, pentru exporturile de băuturi alcoolice. Totul în contextul în care, în luna august, Trump ordonase dublase tarifele vamale (până la nivel; de 50%) pentru produsele indiene care intrau pe piața americană.
Mai mult decât interesant. În plus, este posibil ca, cu aceeași ocazie, să fie semnat și un important „Parteneriat în materie de securitate și apărare între UE și India în domenii comune precum securitatea maritimă, securitatea cibernetică și lupta împotriva terorismului” , așa cum declara la Strasbourg în fața europarlamentarilor, pe 21 ianuarie Kaja Kallas, șefa diplomației europene. Și va mai fi ceva: se lucrează intens și la un protocol comprehensiv în materie de mobilitate al cărui scop este, atenție mare, facilitarea „circulației muncitorilor sezonieri, a studenților, cercetătorilor și profesioniștilor cu înaltă calificare”.
E vorba, se spune deja, despre o înțelegere istorică care ar fi „mama tuturor acordurilor” din istorie. Și care, la rândul său, deschide noi domenii de conlucrare. Deocamdată avem aceste domenii de cooperare între acești actori. Dar astfel se deschide poarta spre Marele Joc care ar însemna, deocamdată strict teoretic, un proiect de acest fel între UE și alte structuri în care India este actor constitutiv, spre exemplu Organizația de Cooperare de la Shanghai.
Oricum, în opoziție cu eșecul tratatului comercial între SUA și UE, avem cealaltă experiență, cea a acordurile de liber-schimb încheiate de europeni. Peste 40 la număr, implicând 80 de țări : în afară de marele tratat cu Canada, avem pe cel cu Coreea de Sud (2015), cel cu Georgia (2016), cu Moldova (2016), Ucraina (2017), Japonia (2019), Singapore (2019), Vietnam (2020), Marea Britanie (2021) și Noua Zeelandă (2024).