NOU: Sănătatea mintală a cadrelor medicale grav afectată!

Unul din zece medici și asistenți medicali din Europa experimentează gânduri suicidare, potrivit unui nou studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în Europa, în 29 de țări. Romania a fost inclusă în acest studiu, răspunzând peste 6.000 de cadre medicale. România are 86.2 cadre medicale la 10.000 de locuitori comparativ cu media europeană de 123.5.

În România, sănătatea mintală a cadrelor medicale este afectată, astfel:

A.   în rândul medicilor

1.     Depresia 34 % (mai mult decât media europeană de 28%)

2.     Anxietatea 23%

3.     Gânduri pasive de suicid 12%

4.     Dependența de alcool 6 %

B. în rândul asistentelor medicale

1.Depresia 17%

2. Anxietatea 10%

3. Gânduri pasive de suicid 5 %

4. Dependența de alcool 2%

Studiul publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale – a analizat aproape 100.000 de răspunsuri colectate între octombrie 2024 și aprilie acestui an.

Rezultatul principal arată că medicii și asistenții medicali lucrează în condiții care le afectează sănătatea mintală și bunăstarea – cu impact și asupra pacienților.

„În cele din urmă, criza de sănătate mintală din rândul angajaților din sănătate este o criză de securitate sanitară, care amenință integritatea sistemelor noastre de sănătate”, a declarat Hans Henri P. Kluge, directorul OMS pentru Europa.

CONDIȚIILE DE MUNCĂ ALIMENTEAZĂ ANXIETATEA ȘI DEPRESIA

Cifrele dezvăluie probleme sistemice. Un medic din patru lucrează peste 50 de ore pe săptămână, iar o treime are contracte de muncă temporare – o situație strâns legată de anxietatea crescută privind siguranța locului de muncă.

În același timp, medicii și asistenții medicali prezintă o prevalență dublă a gândurilor suicidare comparativ cu populația generală.

Unul din zece a declarat că, în ultimele două săptămâni, a avut gânduri de genul „ar fi mai bine să nu mai trăiesc” sau „să mă rănesc”, arată analiza OMS.

Astfel de condiții nesigure de muncă sunt direct legate de sănătatea mintală precară.

Pentru unul din trei medici și asistenți medicali care se confruntă cu violență și pentru ceilalți care lucrează constant ore îndelungate – depresia, anxietatea și gândurile suicidare sunt frecvente.

„AM ALES O CALE A UMANITĂȚII, DAR ASTA NU ÎNSEAMNĂ CĂ ÎNCETĂM SĂ FIM OAMENI NOI ÎNȘINE”, a spus Mélanie Debarreix, medic rezident în radiologie din Franța.

„Presiune insuportabilă”

În ciuda cifrelor îngrijorătoare, trei sferturi dintre medici și două treimi dintre asistenții medicali au declarat că simt un puternic sens al scopului și al valorii personale în munca lor.

Studiul arată că între 11% și 34% dintre angajații din domeniul sănătății se gândesc să-și părăsească profesia. Acest lucru pune pacienții în pericol, aceștia riscând să se confrunte cu timpi de așteptare mai mari și cu o calitate redusă a îngrijirii, avertizează OMS.

Raportul, nu se oprește aici, ci propune 7 acțiuni:

1.O politică de toleranță zero față de intimidare, hărțuire și alte forme de violență la locul de muncă.

2. Îmbunătățirea predictibilității și flexibilității în ceea ce privește programul de lucru pe ture.

Pentru a reduce riscurile asupra sănătății mintale asociate cu munca în ture, organizațiile pot încerca să diminueze imprevizibilitatea și rigiditatea orelor de lucru. Limitarea turelor consecutive de noapte, reducerea duratei turelor lungi, asigurarea unui repaus adecvat și consolidarea altor factori protectivi, inclusiv sprijinul social, influența asupra muncii și structurile de suport la locul de muncă.

3. Gestionarea orelor suplimentare în conformitate cu nevoile și drepturile lucrătorilor din sănătate

4.      Gestionarea sarcinii de muncă excesivă pentru a asigura servicii de sănătate de calitate, concentrându-se pe îmbunătățirea abordărilor privind personalul și optimizarea fluxurilor de lucru prin reorganizarea serviciilor, adaptarea mixului de competențe, utilizarea tehnologiilor digitale în sănătate și simplificarea sarcinilor administrative.

5.     Dezvoltarea capacității și responsabilității liderilor și managerilor din domeniul sănătății pentru a promova și proteja sănătatea mintală și bunăstarea personalului, făcând din protecția sănătății mintale a angajaților un indicator cheie de performanță.

6.     Asigurarea accesului la sprijin pentru sănătate mintală și consum de substanțe pentru toți angajații. Sprijinul trebuie să fie confidențial, utilizabil fără teama de repercusiuni și adaptat nevoilor și preferințelor angajaților. În plus față de oferirea de sprijin angajaților care se confruntă cu probleme de sănătate mintală, sprijinul trebuie să fie disponibil și pentru cei care revin la muncă după concediu medical, facilitându-se eliminarea barierelor în accesarea suportului, cum ar fi stigma legată de sănătatea mintală și consumul de substanțe.

7.Prioritizarea evaluării și raportării periodice a sănătății mintale și a condițiilor de muncă.

Țările sunt încurajate să monitorizeze sănătatea mintală și condițiile de muncă la nivel local, regional și național. Astfel de evaluări regulate pot contribui la creșterea responsabilității, facilitarea dialogului între părțile interesate și identificarea soluțiilor, precum și la monitorizarea progresului.

Raportul poate fi citit integral aici:

https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2025-12709-52483-81031