Guvernul României se scufundă până la gât în groapa deficitului bugetar

Ultima ştire se referă la  o OUG care va fi emisă de guvernul României privind îngheţarea cheltuielilor publice neesenţiale în perioada noiembrie-decembrie 2023.

Sunt îngheţate  și cheltuieli importante precum lucrările publice gestionate de Compania Națională de Investiții sau plata eșalonată a salariilor obținute prin hotărâri judecătorești. Magistraţii  şi-au dat singuri salarii restante începând cu 2018, când au  hotărât că pot ignora plafoanele impuse de Legea cadru 153/2017 instituite pentru asigurarea unor echilibre macrobugetare şi au decis majorarea valorii de referinţă sectorială pentru Justiție  de la 485 la 605 lei.

Dacă statul nu le plăteşte aceste restanţe, precum şi penalităţile aferente întârzierilor, n-ar fi exclus ca magistraţii să pună proprire pe conturile ministerului de Finanţe, o premieră în statul de drept român! Şi e vorba de circa 16 miliarde de lei, cerute de magistraţi pentru veniturile proprii.

Ministerul de Finanţe a răspuns cererilor magistraţilor:

„Mecanismul de majorare a salariilor din Justiție prin procese trebuie stopat urgent, altfel se va ajunge la „sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”.

”Situația este cu atât mai greu de acceptat, cu cât realitatea economică actuală a României este problematică și nu poate fi ignorată de nicio autoritate publică”.

Cereri mari de bani către guvernul României

Probleme are guvernul şi în altă parte parte.  A promis profesorilor măriri de salarii pentru încetare grevei din septembrie, măriri pe care le-a amânat până la 1 ianuarie 2024, iar acum se pare că le amână până la 1 ianuarie 2025. Să vedem cum vor reacţiona profesorii la aceste amânări.

Ministrul Educaţiei cere le rectificarea bugetară 9 miliarde lei pentru plata salariilor profesorilor în noiembrie şi decembrie. Dar, surpriză! Se pare că rectificarea bugetară nu se mai face, cum să iei dintr-o gaură să pui în altă gaură.  Premierul Ciolacu o înlocuieşte cu alocări din fondul de rezervă al guvernului, din pix, şi în funcţie de interesele electorale ale PSD. Numai că alocările sunt de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de lei, nu de miliarde, că nu are de unde. Nu se ştie câţi bani mai sunt în fondul de rezervă al guvernului, dar se poate anticipa că se apropie de fundul sacului.

Ministrul Grindeanu, de la Transporturi, voia şi el 15 miliarde lei la rectificarea bugetară, în caz contrar toate lucrările la infrastructură finanţate de minister se opresc. Firmele care nu-şi primesc banii pe facturile emise îşi iau „jucăriile” şi pleacă spre alte zări, cu bugete mai inteligente.

Primarii cer şi ei bani pentru cofinanţarea proiectelor cu bani europeni, din ciclul 2014-2020, şi care au avut prelungire până la 31 decembrie 2023.

În cadrul întâlnirii AMR (Asociaţia Municipiilor din România), primarul Buzăului, Constantin Toma, a cerut guvernului zeci  de milioane de lei pentru cofinanţarea unor proiecte pe bani europeni, care trebuie încheiate până la 31 decembrie 2023. În caz contrar se pierd banii europeni aferenţi acestor proiecte şi ele vor fi continuate exclusiv cu bani din bugetul primăriei. Şi acesta este doar vârful aisbergului, cine ştie câte alte cereri de acest tip se fac zilnic guvernului.

Dacă s-ar onora toate cererile de bani către guvern, ar fi vorba de încă 50-60 miliarde lei, adică dublarea actualului deficit bugetar!

Se mai pot lua împrumuturi?

Statul avea programate împrumuturi pentru 2023 în valoare de 160 miliarde lei. La sfârşitul lui septembrie împrumutase deja 164 miliarde lei. Ar putea împrumuta bani în continuare, la dobânzi uriaşe, care vor trebui returnaţi în anii ce vin.

Doar că sumele împrumutate se duc în deficitul bugetar, că doar nu la venituri! Suntem deja cu deficitul programat pe 2023 la 5,5-5,7% din PIB, cum declară chiar premierul Ciolacu. Posibil ca până la sfârşitul anului să urce la 7% din PIB, şi atunci să vezi reacţia CE şi a pieţelor de capital.

Schița de buget pentru 2024 ar fi trebuit prezentată la 15 octombrie. Tăcere!

România are în faţă un scenariu negru. CE să refuze să ne mai dea bani prin PNRR, iar investitorii să nu mai acorde împrumuturi României, ca în 2010, când România devenise nefinanțabilă. Atunci preţul obţinerii unui împrumut de la FMI a fost tăierea salariilor bugetarilor cu 25%. Acum care va fi preţul? Subiect de meditaţie pentru premierul Ciolacu!