Face Ungaria jocurile Rusiei în România?
0Guvernul e gata să blocheze vânzarea societății de distribuție de energie E.ON România către compania ungară de stat MVM. România se teme de ruși în această afacere sau de unguri? Și de ce nu o cumpără statul român?
E.ON România este una dintre cele mai mari companii autohtone de distribuție de energie și aparține de grupul german E.ON, care are 68,18% din acționariat, în vreme ce Ministerul Energiei deține doar 31,82%. E.ON România e fostul Distrigaz Nord, derivat în 2000 din restructurarea Romgaz. În 2005 a fost privatizat cu E.ON Ruhrgas pentru circa 300 de milioane de euro.
Cu toate că guvernul de la București este acționar minoritar în E.ON România, potrivit clauzelor contractuale se poate opune unei vânzări care ar afecta siguranța națională. O decizie de aceste fel, pentru a fi valabilă, poate fi luată însă doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Blocaj la nivel guvernamental
Deocamdată, Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe, aflată în subordinea guvernului nu a avizat vânzarea decisă de E.ON către compania ungară MVM, potrivit Economedia.net.
Nu e o surpriză, fiindcă fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a spus încă de la începutul anului pentru Financial Times că executivul se gândește să blocheze compania ungară, explicând că oferta e „umflată” comparativ cu valoarea reală a afacerilor E.ON și că există suspiciuni din cauza relațiilor companiei ungare de stat cu Rusia.
O tranzacție strategică pentru Ungaria
Pentru Ungaria ar fi o achiziție strategică, fiindcă E.ON România are o cotă de piață de 50%. E.ON vrea să scape de afacerea de furnizare a gazelor și energiei electrice din România, din cauza deselor schimbări în politicile energetice pe care le-a făcut guvernul în ultimii ani, pentru că investițiile lor au fost nerentabile și pentru că, după cum spunea șeful E.ON, Leonhard Birnbaum, „pierdem într-un an ceea ce am fi putut câștiga în 20 de ani”. Deci, grupul german vrea să vândă afacerea de furnizare a gazelor și electricității, fiindcă ar prefera să se concentreze doar pe distribuție.
Ofertă „umflată” și legături cu Rusia
Acum un an, germanii de la E.ON și ungurii de la MVM s-au înțeles asupra tranzacției, urmând să o anunțe după alegerile generale din România. În cursa pentru cumpărarea activelor E.ON a fost și compania de stat Romgaz. De asemenea austriecii de la OMV Petrom s-au arătat interesați.
Cele două nu au avut nicio șansă, după cum sugera fostul ministru al Energiei, fiindcă ungurii de la MVM au oferit 200 de milioane de euro pentru pachetul majoritar al E.ON Energie, în vreme ce afacerea nu ar fi meritat mai mult de 50 de milioane, potrivit lui Sebastian Burduja.
MVM este a doua cea mai mare companie din Ungaria: principalul importator de gaze rusești și operatorul centralei nucleare proiectate de ruși în Ungaria, care se extinde tot printr-o cooperare cu Rosatom, corporația nucleară a Rusiei.
Fostul ministru al energiei spunea la începutul anului că urmează un raport al seriviciilor de informații care să analizeze riscurile care ar exista în cazul în care ungurii ar prelua afacerile. În discuție nu au fost puse complicațiile relației româno-maghiare, ci doar conexiunile MVM cu Rusia.
Prezența companiilor rusești pe piața locală
În fond, România n-ar vrea să mai includă Rusia în ecuația sa energetică, deși rușii de la Gazprom sunt aici, nu doar cu benzinăriile lor și ale sârbilor scoase la vânzare, ci și prin zăcămintele concesionate anii trecuți și pe care le poate exploata oricând, iar mai recent, în 2024, filiala locală a companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, a primit licența de furnizare a energiei electrice din România, iar Lukoil, care deține una din cele mai importante rafinării românești, și-a continuat nestingherită activitatea, după invazia rusă din Ucraina.
În acest peisaj, în care rușii au fost lăsați să fie prezenți direct și indirect în afacerile energetice românești, MVM ar putea da acces și mai mare Rusiei în România. Cum ar fi dacă rușii ar controla prin compania maghiară 50% din furnizarea de gaze și energie electrică din România?
Context geopolitic tensionat
Acestei suspiciuni i se adaugă și aroganța premierului Viktor Orban, care a fluturat prea des harta Ungariei Mari pentru a arăta că strategia Budapestei nu s-a schimbat de la Tratatul de la Trianon până azi. Investițiile din Transilvania, achizițiile făcute acolo, dar și extinderea influenței economice în regiunile pe care le controla Ungaria înainte de 1918 demonstrează că această țară mică, dar cu istorie mare, nu se mulțumește cu realitățile prezentului.
Oferta excesivă a MVM a fost cea care a ridicat cel mai mare semn de întrebare: oare e prețul pe care ar vrea să-l plătească Budapesta sau ar fi o nouă investiție a Moscovei?