Economia României intră în recesiune fără banii europeni. Aceşti bani vin doar cu sustenabilitate şi stabilitate bugetară

Este ecuaţia simplă a evoluţiei economiei României în următorii ani. Prima parte a enunţului din titlu este explicată de profesorul universitar  Bogdan Glăvan, într-un interviu pentru Adevărul.

„Gândiți-vă la creșterea economică de anul ăsta, de aproximativ 2,2%. Păi, în condițiile în care tu primești peste 5% bani europeni, să spui că ai o creștere de 2%, înseamnă că de fapt ai o scădere în ceea ce faci tu. Deci înseamnă că economia ta, fără asistență externă, ar fi pe -3%.”

Adică am intra în recesiune, fără banii europeni din PNRR şi Fondul de Coeziune.

Vin aceşti bani fără nicio condiţie?

Exclus! CE nu dă bani ţărilor fără echilibre bugetare şi fără politici corecte în privinţa statului de drept şi combaterii corupţiei.  Avem cazurile Ungariei şi, până de curând, al Poloniei, edificatoare în acest sens.

Are dreptate CE. De ce să dea bani României, pentru ca guvernarea să dea pomeni electorale acum, în an de alegeri? Să ţină un aparat bugetar birocratic imens, doar pentru că sunt votanţii PSD şi PNL? Iar şefii fac parte din clientela PSD şi PNL?

Avertizări au venit de la CE, cu diferite ocazii. Premierul Ciolacu a dat anul trecut un pachet de măsuri fiscale de creştere a veniturilor la buget, deocamdată nu se ştie cât de eficient, care a revoltat micii producători, fermieri, transportatori, IMM-urile, afectate în primul rând de aceste măsuri. De entităţile economice de stat, datoare la buget sume imense, guvernul Ciolacu nu se atinge. Peste reorganizarea ministerelor şi instituţiilor de stat, mult trâmbiţată acum câteva luni, s-a aşternut tăcerea. Clientela politică a sărit la gâtul lui Ciolacu cu reproşul: ce faci, ne iei pâinea de la gură? Vrei voturi? Las-o baltă cu reorganizarea! Şi Ciolacu s-a conformat.

În subordinea ministerului Agriculturii există 111 instituţii de stat, absolut inutile, ca şi ministerul, pentru că agricultura în România este eminamente privată. Ce să facă ministerul şi instituţiile sale, să dea sfaturi fermierilor, ce şi cum să cultive? N-au nevoie, sunt privaţi.

Sper că nimeni nu crede că aceste situaţii şi altele nu sunt cunoscute la Bruxelles.

Bugetul pe 2024

O altă piedică imensă pentru accesare fondurilor este bugetul pe 2024. Doar un miracol ar face ca acesta să funcţioneze.

Pentru 2023 guvernarea a promis un deficit bugetar de 4,4% din PIB. A ieşit 5,72%, 90 miliarde de lei. Sunt voci care spun că şi această cifră este „coafată”, nu conţine şi datoriile României. În realitate ar fi în jur de 7% din PIB!

Pentru 2024 trebuia să coborâm la un deficit de 3% din PIB, conforma Tratatului de la Maastricht. Guvernul speră să coboare la 5% din PIB, mult peste ce ne cer tratatele UE.

În urma discuţiilor de la CE, ministrul Finanţelor, Marcel Boloș, a spus de zeci de ori că UE ne cere sustenabilitate şi stabilitate bugetară. I se pare cuiva că îndeplinim aceste condiţii?

Din PNRR am primit două tranşe. Am făcut cerere pentru a treia, care nu se ştie dacă şi când va veni, având în vedere că jaloanele şi ţintele prevăzute de PNRR au fost îndeplinite mai mult pe hârtie, prin prevederi legislative. Dar UE vrea să le vadă puse în practică, nu doar pe hârtie!

Mai nou se interesează şi Parchetul european de soarta a 5 milioane de euro, bani europeni, alocaţi peste noapte ca stuful din Delta Dunării să fie transformat în pajişti pentru animale. Beneficiari, familia  Paul Stănescu, mare şef la PSD. Dacă aşa sunt cheltuiţi banii europeni, CE va spune stop alocărilor de fonduri europene României.

Bugetul pe 2024 are un mare „păcat”: supraevaluează  veniturile, şi subevaluează cheltuielile. Vom vedea, lună de lună, cum funcţionează bugetul, opera PSD-PNL. S-au acordat şi se acordă măriri de salarii, tot mai multe segmente bugetare ţipă după bani şi ameninţă că ies în stradă. Ce să facă premierul Ciolacu, le dă, că vrea „stabilitate”. Ce deficit va înregistra bugetul, vedem în luna februarie.

De masa celor 1,3 milioane de bugetari, plătiţi din taxele şi impozitele colectate de la privaţi, Ciolacu nu se atinge. Deşi 30% ard gazul degeaba, plimbă dosare cu şină acum, în era digitalizării. Nu se atinge pentru că ar pierde voturi. Să vedem dacă va avea bani de pensii şi salarii, mai ales că şi pe împrumuturile externe plătim cele mai înalte dobânzi din Europa.

Ciolacu şi-a propus ca din 2025 să taie în carne vie masa bugetarilor. Să vedem dacă mai apucă!

Cum spuneam, ecuaţia din titlu este simplă şi de înţeles pentru toată lumea. Ciolacu, PSD şi PNL speră să păcălească CE şi pe creditorii României. Aşa judecă mulţi români, lasă, merge şi aşa, îi păcălim noi şi pe ăştia, cum am păcălit atâţia!

Tare mi-e frică că UE nu poate fi păcălită, iar când guvernarea va înţelege acest lucru, va fi prea târziu!