E vremea curajoșilor
0Am fost acolo, plină de speranță, când s-au discutat noile planuri-cadru pentru liceu. Am sperat că, în sfârșit, vom avea o școală care lasă copilului libertatea să aleagă, să descopere, să decidă singur ce îl interesează și ce-l ajută. Pentru o clipă, părea că o să putem respira.
Dar, ca de fiecare dată, s-a ajuns la compromisuri. S-a dat tuturor câte ceva — cu prețul curajului și al coerenței. Și iar am auzit refrenul știut: „copiii nu știu să aleagă, aleg ce e ușor, mai bine alegem noi pentru ei.” Așa construim și conservăm, de zeci de ani, o școală făcută pentru confortul adulților, nu pentru creșterea copiilor.
Dar a apărut o speranță: planurile-cadru alternative. Aerul de care aveam nevoie. Libertatea liceelor care au curajul să gândească altfel.
Școli care pot decide singure câtă autonomie își asumă și câtă încredere au în propriii profesori și elevi.
👉 E primul pas spre o școală vie, care se uită la copii, nu la norme, catedre și încadrări.
Aici se va vedea diferența:
🔹 între cei care vorbesc despre schimbare și cei care chiar o fac;
🔹 între cei care participă la așa-zice schimbări pentru „adeverințe de participare” și cei care chiar pun mâna pe structura sistemului și o mișcă.
Viitorul e al celor care încep schimbarea acum — poate acum în 50 de licee, apoi în 60, apoi în 100.
Și, poate, într-o zi, vom înțelege că scopul școlii nu e să păzească ce a fost, ci să construiască ce ar putea fi. Pentru copii, nu pentru bugetul programului.
✨ E vremea curajoșilor care fac școala în sprijinul copiilor, nu în ciuda lor.