"De ce votează românii cu PSD?", se întreabă FAZ
0"A fura, a împărți și a conduce" este titlul unei analize pe care prestigiosul cotidian Frankfurter Allgemeine o consacră rolului pe care PSD îl joacă în societatea românească. De ce votează românii acest partid?
Radiografia politică semnată de "Frankfurter Allgemeine Zeitung" începe cu localizarea ideologică a celor două partide care au provocat, săptămâna trecută, debarcarea premierului Ilie Bolojan: AUR și PSD. "La prima vedere, aceste partide aparțin unor tabere politice opuse. AUR este o formațiune naționalistă radicală de dreapta, în timp ce Partidul Social Democrat face parte, cel puțin formal, din zona de centru-stânga", observă autorul Michael Martens.
El este însă încredințat că etichetele ideologice nu sunt de niciun folos cui dorește să pătrundă în tainele acestor partide.
"AUR este, ce-i drept, un partid naționalist. Însă explicația ascensiunii sale spectaculoase în sondaje rezidă în faptul că AUR mai este perceput ca fiind un partid antisistem. Este limpede că, într-o țară în care oamenii nutresc o vie nemulțumire față de toate partidele aflate la guvernare, AUR profită de faptul că nu s-a aflat niciodată la cârma țării".
Eternul PSD, un "partid al primarilor"
Revenind la PSD, publicația germană constată că acesta s-a aflat aproape permanent la putere după căderea sângeroasă a comunismului în 1989. Chiar și atunci când pierdea influența la nivel național, partidul rămânea la butoane în provincie, unde rețelele sale de primari și baroni locali au rămas extrem de influente.
Autorul se întreabă cum a reușit PSD să câștige alegeri în mod repetat, deși formațiunea este percepută în România drept profund coruptă.
În căutare de răspunsuri, FAZ a stat de vorba cu istoricul Oliver Jens Schmitt. Acesta este profesor de istorie sud‑est‑europeană la Universitatea din Viena, cu teme de cercetare privind, între altele, fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, ori societățile urbane din estul Mediteranei în secolul al XIX‑lea.
Potrivit lui Schmitt, PSD a beneficiat în anii '90 de un avantaj major, preluând infrastructura fostului aparat comunist. Tocmai această moștenire, argumentează Schmitt, explică influența pe care PSD o păstrează până astăzi în provincie. În plus, unele partide liberale românești nu reușesc să privească dincolo de București și să construiască structuri solide în restul țării.
Oliver Jens Schmitt descrie Partidul Social Democrat drept un "partid al primarilor", dependent de rețele locale de influență și de distribuirea constantă de resurse, contracte publice și funcții către susținători. Potrivit acestuia, tocmai această structură face partidul vulnerabil în fața pierderii puterii, deoarece întreaga mașinărie politică depinde de accesul la fonduri și privilegii.
Publicația notează că "PSD a reușit timp de decenii să direcționeze bani publici și fonduri europene către propria clientelă politică". Autorul notează că de la liderul partidului, Sorin Grindeanu, se așteaptă menținerea intactă a acestui mecanism și accesul la resurse.
În coliziune cu Ilie Bolojan
Potrivit analizei, tentativa premierului Ilie Bolojan de a opri aceste practici și primele rezultate obținute în acest sens au determinat PSD să se alieze cu naționaliștii din Alianța pentru Unirea Românilor pentru a-l înlătura de la putere. Autorul subliniază că pentru PSD nu au existat mari obstacole ideologice în această colaborare.
Schmitt afirmă că numeroși lideri ai PSD au viziuni antioccidentale și că mulți membri ai partidului împărtășesc ideile promovate de AUR. În opinia sa, "PSD este în esență un partid clientelar naționalist-populist, a cărui orientare proeuropeană se leagă în primul rând de accesul la fondurile europene".
Istoricul subliniază că acest model politic, fără îndoială unul de succes, a funcționat ani la rând, alimentat și de miliardele de euro venite de la Bruxelles după aderarea României la Uniunea Europeanăîn 2007. Schmitt avertizează însă că baza electorală a PSD îmbătrânește și se reduce constant.
De remarcat, potrivit lui Schmitt este că "numărul alegătorilor partidului ar fi scăzut de la 3,2 milioane în 2016 la puțin peste două milioane în 2024, o parte dintre votanți dispărând odată cu generațiile mai vârstnice, iar alții migrând către AUR".
Susținerea europeană a PSD
Textul din FAZ mai arată că PSD continuă să beneficieze de sprijin în familia socialiștilor europeni, care nu au condamnat apropierea partidului de extrema dreaptă în timpul înlăturării lui Bolojan. Cum PSD controlează 11 mandate în grupul socialiștilor europeni, Schmitt afirmă că această situație "obligă stânga europeană să își ignore propria strategie de 'cordon sanitar' în cazul României și să închidă ochii în fața unei alianțe dintre postcomuniști corupți și extremiști de dreapta preocupați de bani și funcții".
O poziție similară este exprimată și de Siegfried Mureșan. Deși, ca membru al partidului lui Ilie Bolojan în Parlamentul European, este direct implicat în disputa politică, publicația germană subliniază că analiza sa este împărtășită și de observatori independenți.
Mureșan afirmă că Partidul Social Democrat a aplicat în repetate rânduri măsuri populiste pe termen scurt, care au generat inflație și creșterea datoriei publice, pentru ca apoi să se retragă în opoziție în momentul apariției crizelor. El descrie această strategie drept "cinică, dar eficientă".
FAZ remarcă în context că AUR începe să erodeze supremaţia PSD, copiind metodele acestuia, dar fără "mantaua proeuropeană" pe care social-democrații au încercat să și-o păstreze.
Totodată, Mureșan acuză o ruptură între retorica și acțiunile socialiștilor europeni, care, în opinia sa, "au rămas prea tăcuți în fața alianței dintre PSD și extremiștii antieuropeni în timpul înlăturării unui premier proeuropean și reformist".