Cu cărțile pe față: câți dintre românii din Ucraina vor să facă parte din Biserica Ortodoxă Română? (sondaj octombrie2025)

Capitolele precedente ale analizei noastre despre geopolitica religiilor, despre importanța identitară a religiei pentru românii din Republica Moldova, Ucraina, România, dar și despre modul în care ea este instrumentalizată împotriva lor de către biserica Moscovei și a Kievului, fără ca reprezentanții Statului Român să facă mai nimic, sunt disponibile aici, aici și aici.

Este important de reținut că în această analiză noi nu discutăm despre preferințe personale raportate la religie, ci discutăm despre fapte - fie că unora le place, fie că unora poate că nu, faptul concret este că religia este o componentă identitară fundamentală pentru români indiferent că ei sunt în România, Ucraina sau Republica Moldova, așa cum am arătat în capitolul precedent. Iar cea mai importantă și realistă întrebare care se pune în continuare este ce facem? Îi abandonăm în fața instrumentalizării de către interese străine prin biserica Moscovei și a Kievului, pentru propriile lor interese geopolitice? Din punct de vedere realist, pragmatic, al relațiilor internaționale, al intereselor și securității naționale, al securității societale, nu mai vorbim despre drepturile fundamentale ale omului la libertate religioasă, un astfel de abandon nu poate fi explicat sau justificat sub nicio formă.

Își doresc românii din Ucraina să facă parte din Biserica Ortodoxă Română? Sondaje

Continuând Partea a II-a a analizei publicată data trecută, în afară de importanța identitară a religiei, arătată în capitolul precedent, avem un alt aspect care este aproape identic la românii din Ucraina și la românii din Republica Moldova - și anume, dorința lor de apropiere de Biserica Ortodoxă Română, de care au fost despărțiți în mod forțat și necanonic de către URSS în 1944. Am arătat mai devreme circumstanțele necanonice în care acești români au fost despărțiti de Biserica Română, iar aici ne vom concentra pe aspirațiile lor actuale. Aspirațiile lor actuale arată limpede că ei nu doresc să aparțină nici de Patriarhia Moscovei, nici de biserica Ucrainei, așa cum au fost și sunt forțați să o facă. Continuăm așadar prin prezentarea unor date cantitative din sondaje.

2022 – Românii din Ucraina. Astfel, în sondajul de la sfârșitul anului 2022 menționat mai devreme, 61% dintre românii din Ucraina și-ar fi dorit ca Biserica Ortodoxă Română să deschidă biserici în Ucraina pentru credincioșii români, în timp ce un procent uriaș de 35% au ales să nu răspundă la această întrebare. Procentul acesta de 35% este uriaș pentru non-răspunsuri la un sondaj, iar el poate fi explicat ori printr-un atașament religios față de ierarhii lor actuali, ori prin teama de a răspunde la întrebare. Doar 4% dintre românii din Ucraina nu ar fi vrut ca Biserică Ortodoxă Română să deschidă biserici acolo, ceea ce este un procent insignifiant. Trebuie punctat faptul că majoritatea credincioșilor români din Ucraina au fost despărțiți de către Uniunea Sovietică în mod forțat, necanonic, de Biserica Ortodoxă Română în 1944, odată cu anexarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei de sovietici.

2023 – Românii din Ucraina. Conform unui sondaj din 2023 întreprins de același Institut de Studii Pentru Capital Social din Cernăuți, la întrebarea „Ce așteptări aveți de la România? Ce ar trebui să facă Bucureștiul pentru voi?”, printre principalele dorințe ale tinerilor români din Ucraina se numărau:

- „N-ar strica să intervină și să ne ajute să ne apărăm bisericile, adică să ne putem ruga în limba română”;

- „S-au făcut multe în ultimul an, dar ar mai trebui ca Bucureștiul să fie mai ferm în dialogul cu Kievul. Guvernul Român pare cumva fricos când vine vorba de românii din Ucraina.”;

- „Școlile, presa, biserica trebuie apărate și ajutate de statul român”.

Iată ce își doresc în mod real tinerii români din Ucraina, în timp ce o mare parte a mass media din România, contra cost sau nu, încearcă să ne convingă de faptul că orice demers pentru protejarea identității românilor din Ucraina ar fi de fapt un subiect fals sau „pro-rus”.

2024 – Românii din Ucraina. Continuând analiza pe indicatorii religioși ai românilor din Ucraina, într-un sondaj din 2024 efectuat pe reprezentanți ai românilor din Ucraina, observăm aceleași rezultate ca în cel din 2023: un procent uriaș al românilor din Ucraina, 72,6% (mai mulți cu peste 10% față de 2023) susțin inițiativa ca Biserica Ortodoxă Română să creeze o structură bisericească în Ucraina, iar 16,4% nu știau încă despre inițiativă. Doar 6% se opuneau acestei idei (4% în 2022).

Cu toate că își doreau să vadă Biserica Ortodoxă Română în Ucraina, revenind pe teritoriile ei canonice istorice, 71,2% dintre respondenții români se temeau că autoritățile ucrainene ar putea crea anumite impedimente în calea apariției Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina. Ceea ce s-a și dovedit prin faptul că, deși toate demersurile juridice conform legilor din Ucraina au fost făcute, oficialii ucraineni nu au permis nici până astăzi libertatea religioasă a românilor. Ba mai mult, chiar, oficialii ucraineni au dat interdicție unuia dintre inițiatorii români de a mai intra în Ucraina, din nou, fără vreo reacție notabilă a oficialilor români.

Sursa: Sondaj din 2024 Institutul de Studii Pentru Capital Social din Cernăuți

Întrebați dacă biserica din localitatea lor va lua decizia să treacă în subordinea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, 80,8% dintre respondenții români din Ucraina au menționat că vor sprijini această inițiativă, în timp ce 6,8% se vor opune.

După cum notează și autorii studiului, pe 30 aprilie 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a comunicat că susține înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, subordonată Patriarhiei Române, pentru credincioșii care își doresc aceasta. BOR afirma că va „binecuvânta, încuraja și susține inițiativele comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.

2025 – Românii din Ucraina. Acum doar câteva zile, în octombrie 2025, a fost dat publicității și cel mai recent sondaj efectuat pe românii din Ucraina de către același Institut de Studii Pentru Capital Social din Cernăuți. Urmărind aceiași indicatori ce privesc identitatea religioasă a românilor din Ucraina și dorința lor de apartenență la Biserica Ortodoxă Română, rezultatele sunt chiar și mai categorice.

Astfel, urmărind primul indicator, 91,3% dintre românii din Ucraina participă regulat sau ocazional la servicii religioase în limba română. Cu mult peste restul societății ucrainene, după cum am arătat în capitolul precedent.

Sursa: Institutul de Studii pentru Capital Social din Cernăuți

Se poate vedea cum importanța identitară a acestei dimensiuni este esențială pentru românii de acolo. Cu toate acestea, așa cum se tem și ei, în eventualitatea unei acaparări forțate a lor de către Biserica Ucrainei, aceste servicii religioase în limba română se vor reduce simțitor sau vor dispărea. Cazul cu Capela Mitropoliților Bucovinei din Cernăuți, unde se țineau servicii religioase și în limba română înainte de confiscarea ei de către ucraineni, este exemplificator pentru ce va urma, pentru că acum nu se mai țin servicii religioase în limba română acolo.

Raportat la al doilea indicator urmărit, respectiv dorința românilor din Ucraina de a aparține de Biserica Ortodoxă Română, iată cel mai categoric rezultat de până acum: în 2025, 95% dintre românii din Ucraina cred că este o idee foarte bună și bună ca biserica din localitatea lor să adere la Biserica Ortodoxă Română. Aceasta este realitatea de care autoritățile române trebuie să țină cont atunci când discută pe orice subiect cu oficiali din Ucraina – 95% dintre românii din Ucraina vor să aparțină de Biserica Ortodoxă Română (opinie bună și foarte bună!), iar decidenții politici trebuie să se asigure că vor îndeplini acest lucru.

Sursa: Institutul de Studii pentru Capital Social din Cernăuți

Aceste patru sondaje întreprinse pe românii din Ucraina de către Institutul de Studii pentru Capital Social din Cernăuți conțin mult mai multe date foarte valoroase decât am putut noi prezenta aici și invităm cercetătorii și publicul din România să le consulte și să le analizeze corespunzător. Nicio politică, strategie, comunicare sau inițiativă referitoare la românii din Ucraina nu poate face abstracție de datele din aceste cercetări sociologice foarte temeinice.

(va urma)

Matei Blănaru este absolvent al Masterului de Studii de Securitate al Universității din București și doctorand al Universității din București.