Creşterea comisioanelor bancare, dovadă a faptului că premierul Ciolacu nu înţelege economia de piaţă

Se repetă istoria de la plafonarea adaosurilor comerciale la unele alimente. Au fost şi sunt pline reţelele de socializare de exemple de comercianţi care nu respectă ce le-a dictat Ciolacu. A urmat demonstraţia penibilă că poţi cumpăra cu 100 de lei tot ce ai nevoie pentru masa familiei. Nici măcar pentru o singură zi.

Statul nu poate controla şi asigura nivelul  preţurilor alimentelor într-o economie de piaţă. Au încercat şi alţii, Viktor Orban, în Ungaria, şi s-au lăsat păgubaşi. N-a funcţionat. Şi în loc să înveţe din greşelile altora, premierul Ciolacu crede că tot ce spune el este urmat cu sfinţenie de comercianţi. Naivitate, prostie, incultură economică? Sau toate la un loc.

Cu băncile se întâmplă la fel

Am scris şi eu şi alţii că restricţiile aduse relaţiilor comercianți-clienți nu funcţionează, comercianţii aruncă în preţurile bunurilor şi serviciilor destinate consumatorilor  restricţiile şi impozitele suplimentare impuse de stat. De aici inflaţie şi scăderea puterii de cumpărare a cetăţenilor. Exact contrariul de ce îşi propusese premierul Ciolacu. Şi încă n-am văzut noile dobânzi la creditele acordate de bănci!

Băncile au profitat din plin de restricţiile aduse de prevederile din lege privind plăţile cash, care ridică mult numărul operaţiunilor bancare. Şi atunci ce calcule şi-au făcut bancherii:   creştem noi comisioanele bancare, să compensăm taxa de 2% pe cifra de afaceri impusă de  legea Ciolacu.

Şi preţurile, deci şi comisioanele la operaţiunile bancare, nu pot fi reglementate prin lege. Poate îi dă prin cap premierului Ciolacu să introducă OUG cu mercuriale, adică statul să controleze preţurile la tot ce se vinde, inclusiv covrigii de Buzău. Am terminat-o cu economia de piaţă!

Este adevărat că băncile nu declară profiturile, pentru a nu plăti impozit pe profit. Escamotează câştigurile în plata unor servicii de consultanţă, şi trimit banii în străinătate, să nu plătească impozite pe profit. Dar statul, care are funcţie de reglementare, putea să găsească alte prevederi legale să rezolve această problemă. „Rezolvarea” cea mai simplă, impozitarea cu 2% pe cifra de afaceri, vedem că nu funcţionează. Dar atât i-a dus capul pe „specialiştii” guvernului!

S-a enervat Ciolacu, şi cheamă şefii băncilor să-i pună la punct

Supărat că nu-i ies socotelile, Ciolacu cheamă azi reprezentanţii băncilor să-i tragă de urechi, să-i pună la colţ  pe coji de nucă. Ei şi? Reprezentanţii membrilor Consiliului Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor vor asculta tunetele şi fulgerele premierului, că aşa este politicos, după care vor face tot ce ştiu mai bine: să obţină bani mulţi din activităţile pe care le prestează.

Vor pleca la funcţiile pe care le deţin şi vor face  ce le permite legea.  Dacă Ciolacu insistă să limiteze şi comisioanele băncilor, pe lângă faptul că încalcă legislaţia privind economia de piaţă, se face de râs. Băncile vor găsi alte mijloace să facă ce le dictează interesul.

Premierul Ciolacu este, poate, bine intenţionat. Dar nu înţelege economia de piaţă şi cum poate un guvern să influenţeze activităţile comerciale, fără să încalce dreptul comercianţilor de a-şi stabili preţurile. Si doar e fost negustor de covrigi de Buzău, ar trebui să știe mai multe!

De exemplu, restricţiile privind plăţile cash au dat apă la moara băncilor, pentru că cetăţenii n-au de ales şi utilizează transferurile bancare în număr mult mai mare. Ce credea Ciolacu, că băncile şi în general comercianţii, execută ideile sale populiste, fără legătură cu competiţia din piaţa liberă? Wishful tinking!

Aşa se întâmplă când guvernanţii se cred atoateştiutori şi atotputernici, nu apelează la specialiştii apolitici nelegaţi de rezultate electorale şi fac doar ce-i duce pe ei capul. Şi legile Educaţiei sunt un bun exemplu, dacă statul a ajuns să dea burse de merit la elevii de nota 2!

De suferit suferă cetăţenii, care au şi ei un instrument de reacţie:  votul din 2024!