Contractul cu Rheinmetall: pariu pe industria României
0Prin programul SAFE, România cumpără armament german de la concernul Rheinmetall de 5,7 miliarde de euro. Miza reală este transformarea din client în producător și avanpost industrial al apărării europene.
România a încheiat cele mai mari contracte de înarmare din istoria sa recentă, într-un moment în care instituțiile care ar trebui să gestioneze această transformare traversează una dintre cele mai fragile perioade din ultimii ani. Protestele de la Cugir, disputa privind SAFE, dosarul șefului armatei, posturile vacante din zona serviciilor și controversele generate de incidentul de la Galați alimentează neîncrederea în capacitatea statului român de a gestiona eficient cea mai amplă modernizare militară de după aderarea la NATO. Într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile dintre NATO și Rusia, aceste vulnerabilități instituționale capătă o semnificație suplimentară.
Renaștere sau dependență?
România a semnat un contract de armament în valoare de 5,7 miliarde de euro cu gigantul german Rheinmetall. Aproape 300 de vehicule blindate Lynx, sisteme antiaeriene, muniție și patru nave militare vor fi produse în cadrul unui program care, potrivit companiei germane, va transfera tehnologie și va realiza o mare parte a valorii adăugate în România. Livrările ar urma să înceapă în 2028 și să fie finalizate până în 2030.
Acordul, încheiat în ultima zi din termenul legal prevăzut de regulamentele programului SAFE, este, din perspectiva autorităților române, începutul unei noi etape pentru industria națională de apărare. Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului, vorbește despre revitalizarea sectorului și integrarea economiei românești în lanțurile europene de producție militară. În plus, guvernul și susținătorii SAFE argumentează că aceste cheltuieli sunt necesare pentru securitatea flancului estic al NATO.
Criticii SAFE susțin însă că statele din estul Uniunii Europene se îndatorează pentru a cumpăra echipamente dezvoltate în Occident, în timp ce beneficiile economice locale rămân incerte.
Concernul cu sediul central în Düsseldorf respinge implicit această critică. Compania afirmă că își va extinde semnificativ capacitățile existente în România, va transfera tehnologie și va integra peste 200 de subcontractori locali în lanțul său de producție. Potrivit companiei, proiectul ar urma să genereze câteva mii de locuri de muncă. Deocamdată nu este clar ce companii românești vor participa la program și ce componente vor fi produse efectiv pe plan local.
În afară de acordul cu Rheinmetall, România a semnat recent contracte cu alți parteneri germani, francezi, sau italieni pentru drone, sisteme antiaeriene și vehicule logistice, dar și cu producători din SUA, Coreea de Sud sau Japonia.
Alte negocieri din pachetul SAFE au fost reanalizate din cauza costurilor în creștere. Negocierea eșuată a fost, conform ministrului Apărării, Radu Miruță, proiectul privind vehiculele blindate Piranha care urmau să fie produse la Uzina Mecanică București împreună cu General Dyn amics European Land Systems. Oficialul a explicat că oferta finală ar fi depășit de 2,5 ori prețurile aprobate anterior de Parlament. Sumele nealocate acestui contract au fost folosite pentru achiziționarea vehiculelor pentru infanterie Lynx, ce vor fi produse în proporție de 40% la Mediaș.
Noua geografie a apărării europene
Decizia Rheinmetall de a-și extinde capacitățile din România reflectă o schimbare mai amplă a geografiei securității europene. Extinderea spre est a grupului german este legată și de costuri dar și de considerente geostrategice.
În primul rând, concernul de la Düsseldorf nu mai poate face singur față cererii în propriile fabrici, care au limite fizice. Apoi, ceea ce a pus UE pe picioare, programul SAFE, implică nu doar o distribuție de costuri ci și o industrializare comunitară și o echilibrare între părțile continentului. Industria europeană de apărare are interesul să producă în Polonia, România sau statele baltice pentru a fi mai aproape de zonele sensibile ale Europei. Vecinătatea Mării Negre și flancul estic nu mai sunt doar o piață de desfacere, ci o linie strategică. Iar baza europeană a industriei de apărare nu mai poate fi concentrată exclusiv în Germania, Franța sau Italia.
Rheinmetall vine însă în România și pentru că aici există deja o tradiție industrială, cu uzine militare, șantiere navale și metalurgie, cu ingineri și experiență în producție militară. În perioada comunistă, România producea blindate, muniție și nave militare. A urmat prăbușirea industriei după 1990, într-o combinație de conjunctură internațională de destindere post Războiul Rece și strategii economice interne păguboase.
Multe dintre aceste capacități au rămas. Sunt învechite, dar există, ceea ce reduce substanțial costurile instalării unor investitori cu resurse. Iar războiul din Ucraina și politica europeană de reînarmare, care depășește cadrul actual al SAFE și este susținută de o serie de alte instrumente și inițiative europene dedicate apărării, creează o oportunitate de renaștere industrială.
Nu în ultimul rând, pentru a-și asigura propria securitate, Europa de Vest are tot interesul să își consolideze flancul estic. După decenii în care punctul cel mai sensibil a fost Pasul Fulda (așa-numitul Fulda Gap), în apropierea graniței Germaniei de Vest cu Cehia și defuncta RDG, linia critică s-a mutat la est de Polonia și România. Odată cu ea s-au deplasat și investițiile în infrastructura militară și industrială a Alianței,
Miliarde în circuitul economic local
La fel cum producătorii auto occidentali au venit în Europa Centrală și de Est nu pentru un singur model de vehicule, ci pentru a-și crea baze industriale regionale, miza concernelor de apărare poate fi accesul la viitoarele programe europene de înzestrare. Dincolo de justificarea economică imediată, Rheinmetall vine în România și pentru lumea de după SAFE, care nu este, pentru UE, ultimul și singurul instrument de finanțare a securității comune.
Dacă angajamentele și prognozele vehiculate de Rheinmetall se vor dovedi corecte, aproximativ trei miliarde de euro din împrumuturile accesate prin SAFE vor circula în economia românească.