Ce spune şi ce nu spune raportul QX al ministrului David. Teoria ca teoria, dar practica ne omoară... (III) Planurile cadru pentru liceu

Ministrul Educaţiei, Daniel David, ne anunţă că noile planuri-cadru de liceu 2025 sunt în varianta finală și vor fi publicate în următoarele două săptămâni.  Mai spune ministrul:

„Planurile sunt gata, trebuie să alegem momentul ca să fie și unul rațional, inclusiv în contextul în care ne aflăm”. „Cu siguranță în acest an noi va trebui să încheiem planurile-cadru la liceu, programele noi pentru liceu, să începem din toamnă licitațiile și lucrul la manuale, tot din toamnă să începem trainingul profesorilor pentru a preda acele conținuturi”.

Ministrul Daniel David:

 „Orice ministru va veni trebuie să încheie reforma curriculară la nivelul liceului. Dacă nu face lucrul acesta, ne batem joc de potențialul de inteligență și de creativitate pe care tinerii din România îl au”.

Planurile cadru pentru liceu au fost puse în dezbatere publică în ianuarie 2025, iar perioada de analiză şi observaţii s-a încheiat în 10 martie. Nu este clar în ce măsură observaţiile specialiştilor independenţi au contat în finalizarea planurilor cadru pentru liceu.

Din viziunea/misiunea învăţământului preuniversitar rezultă:

Viziune/Misiune: Învățământul preuniversitar obligatoriu – preșcolar-primar-gimnazial-liceal

– trebuie să transfere prin educație cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină (1) buni specialiști, (2) buni cetățeni și (3) oameni cu o calitate bună a vieții/satisfăcuți de propria viață.

Satisfac planurile cadru pentru liceu această misiune?

La ce discipline din planul cadru se transmit 4 din cele 8 competenţe de bază?

Cele 4 competenţe, foarte importante,  sunt:

(5) competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm);

(6) competențe civice;

(7) competențe antreprenoriale.

(8) competențe de expresie și sensibilitate culturală.

În aria curriculară „Om şi societate”, la profilul Real, specializarea matematica-informatica, în care ar trebui să regăsim disciplinele ce transmit cele 4 competenţe, găsim: Istorie (inclusiv Istoria comunismului şi Istoria evreilor, Holocaustul), Geografie, Disciplina socio-umana, Religie. La disciplină socio-umana se predau, în liceu: Logică, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie, de la clasa a IX-a la clasa a XII-a, câte o oră pe săptămână.  Este adevarat, a fost scos „materialismul dialectic”!

Sunt discipline incluse de 50 de ani în curriculumul şcolar şi care nu ţin cont de epoca în care se află societatea românească și care trebuie să răspundă la alte provocări. Îi las pe cititori să aprecieze dacă cele 4 competente enunţate se pot preda la aceste discipline.

Am propus şi reiau o variantă de disciplină „Educaţie pentru societate”, de la clasa a V-a la clasa a XII-a, cel puţin o oră pe săptămână,  care să cuprindă module obligatorii şi opţionale de genul:

-Legislatie românească, Constituţia României, legislaţie internaţională comparativă;

-Drepturile, libertăţile dar şi obligaţiile copiilor şi adulţilor;

-Educatie financiară;

-Codul bunelor maniere;

-Educatie interculturală;

-Educatie antreprenorială, modul de iniţiere şi dezvoltare a unei afaceri;

-Gestionarea  proprierei cariere profesionale.

Disciplina „Consiliere şi Orientare” este vechea „Dirigenţie”, în care dirigintele clasei se ocupă de gestionarea relaţiei elevilor cu şcoala, observaţii şi reclamaţii din ambele părţi, nu are legătură cu cele 4 competenţe cheie enunţate.

Profesorii care predau la disciplina socio-umana pot fi pregătiţi suplimentar pentru a fi capabili să transfere elevilor competenţele menţionate, esenţiale în viaţă astăzi, şi care să răspundă provocărilor cu care se confruntă societatea astăzi, diferite de acele cu care se confruntă în urmă cu 50 de ani.

Planurile cadru pentru filiera tehnologică

Filiera tehnologică a liceului este în noile planuri cadru o variantă nefericită în care se amestecă Şcoala Profesională cu vechea filieră tehnologică a liceului.

În primii trei ani, clasele IX-XI, elevii fac mai degrabă şcoală profesională, pentru a obţine după clasa a XI-a nivelul 3 de calificare, certificat de un examen,  adică o meserie pentru cei care se opresc după clasa a XI-a.

Corespunzător, curricula general teoretică, aria Matematică şi ştiinţele naturii,  arată astfel:

Matematica- 2 ore clasele IX-XII, fizică, chimie biologie- 1 oră în clasele IX-X şi nicio oră în clasele XI-XII. Este normal să fie aşa, dacă disciplinele tehnologii -11ore, lasă prea puţin loc celorlalte discipline.

În aceste condiţii, elevii care veneau la filiera tehnologică pentru a urma apoi facultăţi tehnice şi economice, când îşi vor însuşi materia de liceu la matematică, fizică, chimie, absolut necesară la facultate? Concluzia este că vor evita filiera tehnologică, din care ieşi cel mult un meseriaş, nu pe poţi pregăti pentru facultăţi tehnice şi economice.

Iar liceele economice, unele de prestigiu, se vor transforma  în „furnizoare” de bucătari, ospătari, cofetari, patiseri? Aşa se întâmplă când nu a existat un studiu de impact la elaborarea Legii Învăţământului Preuniversitar de către echipa Iohannis-Deca.

Mai mult, instruirea practică săptămânală,  în vacanţe (altfel se suprapune cu programul de cultură teoretică a elevilor), este împărţită astfel: clasa a IX, 5 săptămâni, a X-a şi a XI-a 9 săptămâni, a XII-a, 5 săptămâni. Atunci când mai au elevii vacanţă? Nu se înţelege!

Cu aceste planuri cadru, liceul nu se pliază pe nevoile, talentele şi aşteptările elevilor

S-a tot discutat ca şcoala trebuie să-i trateze diferenţiat pe elevi, funcţie de înclinaţii, talente, aspiraţii, şi funcţie de caracteristicile geografice (rural-urban), economice, culturale, sociale ale comunităţilor în care şcoala funcţionează. Aceasta înseamnă, în primul rând, multe ore lăsate la latitudinea şcolilor, (CDEOȘ-curriculum la decizia elevului din oferta şcolii), în care să-şi găsească locul ore de remediere şi ore de aprofundare, plătite de la bugetul de stat. Dacă ar fi aşa, elevii nu ar mai fi obligaţi să apeleze la meditaţii pe banii părinţilor.

Iată orele de CDEOȘ:

-la filiera tehnologică, zero ore în clasele IX-XII.

-la filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică informatică stăm mai bine: 1-2 ore la clasele IX-X şi 5-8 ore la clasele XI-XII, dar cu dispariţia orelor de istorie, biologie şi geografie.

Este mai bine aşa? Vom vedea dacă autorii planurilor cadru au ţinut cont de observaţiile şi comentariile primite în perioada de dezbatere publică.

Cert este că în afara disciplinelor cerute de elevi, obligatorii sunt orele de remediere şi aprofundare, de pregătire pentru examenele naţionale dar şi pentru olimpiade.

Esenţial este că aceste planuri cadru să nu transforme şcoala într-un Pat al lui Procust, ci să permită plierea şcolii pe talentele şi personalităţile elevilor.

Mereu spunem că elevul este în centrul activităţii şcolare, dar măsurile luate, în particular planurile cadru expuse în dezbatere publică, ţin cont de interesele profesorilor şi sindicatelor, nu de cele ale elevilor.