Ce șanse are Nicușor Dan să strunească serviciile secrete
0Evaziunea fiscală trebuie să devină prioritară în acțiunile serviciilor secrete, iar șefii parchetelor vor fi chemați la ordine de președintele Nicușor Dan, nemulțumit de activitatea lor anticorupție.
Nicușor Dan pare că se concentrează deocamdată doar asupra deficitului bugetar și nu încearcă să rezolve în paralel și alte goluri restante aflate în domenii din directa lui subordonare. Așa că vrea să angreneze Serviciul Român de Informații (SRI) în depistarea evaziunii fiscale și să reducă acest fenomen care înseamnă peste 30 de miliarde de euro anual. SRI nu are însă de mai bine de doi ani un director civil și de curând au ieșit la iveală afacerile dubioase ale fostului șef operativ al Serviciului, Florian Coldea, și ale lui Dumitru Dumbravă, doi generali ieșiți la pensie, dar care s-au ocupat în perioada regimului Băsescu de anticorupție. Traian Băsescu a vorbit, la fel ca Nicușor Dan, încă de la începutul mandatului său despre încadrarea corupției printre amenințările la adresa siguranței naționale, iar ulterior cei doi generali au devenit piloni ai acestei lupte. SRI a părut să devină lider în acțiunile juridice și fiscale ale anticorupției, fără să aibă, totuși, prerogativele legale necesare.
O serie de ofițeri SRI au fost detașați la Fisc și mulți alții au început să lucreze alături de procurori în marile dosare ale DNA și ale Parchetului General. O serie de dosare au fost făcute pe seama ascultării telefoanelor și urmăririlor operative făcute de SRI, dar în 2018, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul din Codul de Procedură Penală care permitea și altor „organe specializate”, în afara poliției și anchetatorilor penali, să poată interveni cu supravegherea tehnică în investigațiile procurorilor. Pe urmă, în mai 2022, CCR le-a mai dat o mână de ajutor celor cu dosare de corupție atunci când a dat hotărârea privind prescrierea, iar în final, 5000 de infracțiuni din dosarele aflate pe rol au dispărut.
Așadar, o mare parte din dosarele de corupție făcute de procurorii anticorupție ajutați de SRI a fost aruncată în aer de decizii ulterioare ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Isteria creată de DNA în acea perioadă, la care s-au adăugat și eșecuri în cazurile unor mici funcționari aruncați în închisoare pentru fapte nedocumentate bine și care după câțiva ani au câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), iar în final scăparea marilor pești ai corupției autohtone cu mâna CCR creionează un sistem complice cu infractorii.
Va putea schimba Nicușor Dan această ecuație? Vor fi ofițerii SRI mai puțin intruzivi? Vor fi magistrații mai puțin implicați politic? Vor fi mai puține revanșe decât pe vremea lui Traian Băsescu? Va putea noul președinte să țină în echilibru toate forțele care se implică în acest război împotriva evaziunii pe care vrea să-l lanseze? Și ce i-a împiedicat până acum pe liderii Serviciului Român de Informații să transmită informații legate de marea evaziune, fiindcă fenomenul a fost menționat în Strategia Națională de Apărare a Țării de mulți ani și a rămas inclusiv în documentul adoptat în 2020?
Va cere Nicușor Dan un raport de la SRI și de la Ministerul de Interne despre cum s-au ocupat de evaziune? Dar despre cum funcționează companiile acoperite ale SRI sau SIE? Și cum ar putea parlamentul să supravegheze cu adevărat serviciile secrete, pe care le-a răsfățat până acum? Și, în cele din urmă, care sunt pârghiile prin care parlamentarii ar putea obliga cele două mari servicii, SRI și SIE (Serviciul de Informații Externe) să depună rapoarte anuale?
Nicușor Dan a spus că va cere o evaluare a serviciilor secrete după ce termină analiza privind evaziunea, programul de guvernare și calea spre diminuarea deficitului bugetar. Atunci se va ocupa și de șefii parchetelor, mai ales că în ultimii ani au fost multe mușamalizări în favoarea politicienilor, inclusiv în ceea ce-l privește pe Marius Voineag, șeful DNA, acuzat zilele trecute la Recorder.ro de un procuror din subordine că ar fi fost mutat din direcția unde lucra fiindcă ar fi avut deschise 23 de dosare de abuz în serviciu și trafic de influență comise de funcționari și demnitari cu poziții de conducere în instituții importante.
Există destule investigații publicate din care ar rezulta că procurorul general și șeful DNA ar fi răspuns unor comenzi politice și că Justiția autohtonă nu funcționează.
Nicușor Dan poate aduce în fruntea parchetelor oameni mai onești și mai bine pregătiți, dacă va avea un ministru al Justiției care nu face blaturi, care nu are datorii politice și care are suficientă voință să mute lucrurile din loc. De la Monica Macovei, ministră între 2005 și 2007, niciunul nu a reușit. Pe de altă parte, serviciile secrete sunt greu de strunit și, probabil, dintre toți președinții de până acum, doar Ion Iliescu a putut, pentru că avea oameni loiali, pe care îi știa din alte vremuri, și pentru că avea cumva obiective comune cu ei.
Nicușor Dan are posibilitatea să numească în fruntea SRI și SIE persoane competente, pro-occidentale, care să-l ajute, dar până când el și restul populației României nu vor afla de ce au tăcut serviciile când câștiga Călin Georgescu primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, va fi greu de repornit busola cu azimutul Vest.