Caz de școală: ne supunem deciziei UE, recunoaștem și noi și pașapoartele emise de Kosovo. Dar fără să recunoaștem Statul Kosovo care le emite

Veți spune, așa cum sunteți obișnuiți de vechea logică a relațiilor internaționale – acum deja parcă inutilă și depășită – că așa ceva este absolut imposibil. Poate, în timpurile apuse definitiv, chiar așa se spunea și, oricum, asta învață, degeaba, studenții în facultățile de relații internaționale atunci când buchisesc definițiile statului suveran și independent. Printre acestea de numără și atributul esențial de a recunoaște sau nu existența unui alt stat și, în consecință, de a admite valabilitatea actelor emise de acesta pentru cetățenii săi. Clar, limpede, definitiv, asta ar însemna exercitarea, cum s-ar spune, a atributelor statului suveran.

Numai că viața este mult mai complexă decât conceptele pe care unii și alții le-ar vrea lege generală. Caz în care se nasc probleme cu totul noi și se deschide calea unor posibile viitoare dispute de care ai noștri nu vor să povestească nimic acasă, darămite să se pronunțe, lăsând lucrurile să se desfășoare în voie, ca până acum. Nu mai ține să fii doar indiferent căci, după cum știți, vom fi din primăvară cu jumătate de picior în mult visatul Spațiu Schengen și, ca urmare, va trebui să-i urmăm regulile și, mai ales, să fim atenți la jocurile celorlalți, mai ales dacă implică mutații spectaculoase care schimbă o parte din peisajul relațional din Balcani.

Atunci ce facem? Ne ținem de ce știam sau urmăm deciziile europene, acceptând TOATE consecințele politice pe care le implică?

Ce decizie vom lua în cazul Kosovo, acum când, de la 1 ianuarie, Uniunea Europeană a ridicat în mod oficial obligația de viză pentru Spațiul Schengen în cazul cetățenilor din Kosovo, etapă esențială pentru obținerea deplinei recunoașteri diplomatice. Reamintesc faptul că, încă din 2018, Comisia Europeană anunța faptul că, inclusiv în domeniile gestionării pazei frontierelor și controlului migrației, Kosovo îndeplinea absolut toate condițiile necesare pentru ca cetățenii săi să nu mai aibă nevoie de viză pentru un sejur în țările din Spațiul Schengen pentru 90 de zile în cadrul unei perioade de 180 de zile. Până în acest moment, obiecțiile veneau din partea Franței și Olandei (preocupate de fluxurile migratorii) precum și de cele 5 state membre UE care nu recunosc Kosovo (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania). Cele 5 țări nu recunosc independența Kosovo, deci cu atât mai dificilă, dacă nu imposibilă, pare discuția generală asupra acceptării cererii depuse de Kosovo în 2022 pentru a-i fi admisă candidatura la aderarea la Uniunea Europeană.

Dar, în cazul în care decizia UE este de liberalizarea vizelor pentru cetățenii kosovari a devenit literă de lege, Spania a procedat în același sens, dar, spun surse oficiale, fără ca asta să însemne și trecerea la recunoașterea statului care emite aceste documente de identitate. Situație confirmată și de cei de la DG Home de la Comisia Europeană care a transmis că „de la 1 ianuarie 2024, Spania recunoaște pașapoartele obișnuite emise de Kosovo. Dar aceasta nu constituie, în absolut niciun fel, o recunoaștere oficială a Kosovo ca stat independent”.

Este un model interesant de a vedea viitorul care ar spune că existența statele în formula consemnată până acum în manuale tinde să devină inutilă dacă avem, în asemenea chestiuni fundamentale cum este, printre altele, recunoașterea actelor oficiale de călătorie (care sunt în același timp și proba biometrică a identității lor) este decisă la nivelul unei entități ca UE, devenind obligatorie pentru toate statele conform principiului că dreptul comunitar are precedență în fața celui național . Aici nu mai este vorba doar despre chichițe juridice.

De la 1 ianuarie 2024, după modelul spaniol, România a anunțat că recunoaște pașapoartele kosovare dar nu și independența acestui stat . Deocamdată? Cine și în ce cadru va discuta sau rediscuta această problemă fiind evident că vor continua presiunile pentru recunoașterea Statului independent Kosovo?  O vom face dacă asta va fi, spre exemplu, condiție pentru admiterea în „Schengen terestru”