Calendarul adoptării legilor Educaţiei, încă o utopie pe lângă cele multe din trecut

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Am mai avut numeroase termene de adoptare a legilor Educaţiei. Niciunul nu a fost respectat. Ministrul Cîmpeanu a şi demisionat lăsând în aer legile Educaţiei. Acum încearcă Ligia Deca să ducă la bun sfârşit un demers care durează de 8 ani, România Educată.

Ligia Deca, ministrul Educației, și președintele Klaus Iohannis FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

Noul calendar

La şedinţa Coaliţiei de aseară s-a stabilit următorul calendar:

Analizarea legilor de către experţi din partidele Coaliţiei: până la 1 februarie 2023

Trecerea prin guvern a pachetului de legi consolidat: 15 februarie 2023

Trecerea prin parlament a legilor: 15 martie 2023

Toate aceste termene sunt utopice. Nu este clar de ce mai era necesară o dezbatere a legilor într-o comisie de experţi, dacă oricum vor intra în dezbaterea partidelor în parlament.

Apoi, şansa ca experţii să se înţeleagă între ei în această comisie este minimă, PSD, PNL, UDMR având propriile interese, filosofii şi principii legate de Educaţie. Sunt sute de articole care ar trebui analizate, dezbătute şi de ajuns la un numitor comun. Exclus sa fie atins un asemenea obiectiv în două săptămâni! Iar în cazul în care reprezentanții partidelor nu cad de acord, ce se întâmplă, se supune la vot?

A existat şi propunerea ca legile să fie adoptate prin asumarea răspunderii guvernului dar, spre meritul lui, premierul Ciucă s-a opus aceste variante.

Legile se bazează pe proiectul România Educată, proiectul de suflet al preşedintelui Iohannis. Dacă ministrul Ligia Deca şi PNL se vor zbate ca legile să ţină cont de acest proiect, PSD nu are nicio obligaţie să-l respecte. A şi declarat Marcel Ciolacu că el nu are un parteneriat cu preşedintele Iohannis.

„Alături de colegii mei din Parlament, o să ne implicăm să schimbăm și să aducem îmbunătățiri acestui proiect”, spunea în septembrie Ciolacu.

Nu este posibil ca legi organice, de asemenea importanţă, să treacă în două luni prin parlament, câte o lună în fiecare Cameră a parlamentului. Vor fi sute de amendamente care trebuie dezbătute în Comisiile parlamentare, apoi în plen. Din situaţii asemănătoare anterioare, ştim că astfel de dezbateri durează cel puţin un an de zile.

Este nevoie apoi de adoptarea legislaţiei secundare, circa 800 de HG-uri şi OM, care operaţionalizează funcţionarea legilor, şi care necesită cel puţin 8 luni de zile. Aşa că este exclus ca legile să intre în vigoare pentru anul şcolar viitor, 2023-2024.

Dacă Marcel Ciolacu ajunge premier în luna mai 2023, va încerca să-și pună amprenta pe aceste legi. Iar daca nu ajunge, iar PSD va pleca de la guvernare, va sabota adoptarea legilor Educației.

Anul 2024 este an electoral, şi partidele stau cu ochii pe alegeri, vor să-şi mulţumească alegătorii, inclusiv cu legislaţia Educaţiei. Așa că nu se vor înțelege pe acest pachet de legi. Cea mai sigură variantă este ca dezbaterea şi discutarea legilor să fie reluată după alegeri, în anul 2025.

Nu cred că şefii partidelor din Coaliţiei nu ştiau astfel de realităţi. S-au spălat pe mâini de promovarea acestor legi, lăsându-le la voia întâmplării. N-au niciun interes să-şi pericliteze interesele electorale cu promovarea unor legi aşa de complicate şi importante, care deja au provocat o amplă dezbatere în opinia publică.

Ca societatea românească are nevoie de un astfel de cadru normativ nu reprezintă o motivaţie pentru partidele Coaliţiei. Sau oricum, mult mai mică comparativ cu câştigarea alegerilor în 2024.

România Educată poate să aştepte vremuri mai bune!