Bugetul pe 2026, momentul adevărului pentru credibilitatea guvernului Bolojan

Însuşi premierul Bolojan explică în multe interviuri situaţia fiscal-bugetară dramatică a României. Până în prezent am văzut măsuri de creştere a taxării populaţiei şi companiilor, mai puţin de reducere a cheltuielilor statului.

Zicerea din bătrâni „te întinzi cât te ţine plapuma” nu a funcţionat până în prezent. Momentul când se poate inversa politica bugetară este elaborarea bugetului pe 2026. Atunci vom vedea dacă Bolojan este serios, dacă are determinarea şi puterea să părăsească  drumul spre prăpastie pe care ne-au împins guvernele Ciucă şi Ciolacu.

Situaţia economică actuală a României descrisă de Bolojan

-România va încheia anul cu un deficit bugetar de 8,4%, nivel stabilit în acord cu Comisia Europeană. Asta în condițiile în care în 2024 a fost 9,3%.

-Anul viitor vom plăti dobânzi de aproximativ 12 miliarde de euro, ceea ce înseamnă peste 3% din PIB-ul României.

-România, faţă de banii pe care îi încasează sub formă de taxe şi de impozite, pentru a funcţiona în condiţiile în care funcţionăm astăzi, se împrumută suplimentar cu 30 de miliarde de euro pe an.

-Noi avem o diferență între venituri și cheltuieli anul acesta de 150 de miliarde de lei.

-Ne propunem ca anul viitor să scădem la 6,4% maximum deficitul, înseamnă 2 puncte procentuale, ceea ce nu e ușor.

Ce nivel al veniturilor va stabili bugetul pe 2026

Este vorba de principii, cifrele exacte nu spun prea multe cititorilor care nu sunt economişti.

Personal aş lua ca nivel al veniturilor pe 2026 nivelul realizat efectiv pe 2025, la care se adaugă deficitul bugetar de 6,4% preconizat pe 2026. Dacă ANAF va reuşi să crească veniturile la buget, foarte bine, avem un buffer de siguranţă pentru evenimente neprevăzute care pot să apară din senin în 2026. Doamne fereşte de un cutremur puternic, de inundaţii severe, de evenimente de genul celor de la Salina Praid sau Lacul Paltin.

Situaţia la graniţa României este fluidă şi periculoasă. Nu se ştie dacă în 2026 trupele ruseşti vor reuşi să ajungă la Gurile Dunării, şi ce costuri ar presupune pentru armata romană acest eveniment. Ajutorul UE este de aşteptat, dar cum mare parte a rezervelor UE merg către Ucraina, nu sunt prea mari resursele pentru alte evenimente.

Aşa cum o familie trebuie să aibă un depozit de rezervă,  pentru a face faţa unor evenimente neprevăzute, şi o ţara trebuie să reacţioneze la fel.

Cum se vor împărţi cheltuielile

Ordonatorii de credite vor avea prevăzute sume în buget astfel încât, per total, să nu depăşească nivelul veniturilor plus deficitul de 6,4%.

Pentru 2026, România poate spera la venituri bugetare de cel mult 135 de miliarde de euro. Chiar și acceptând un deficit ridicat, de 6,4% din PIB – aproximativ 16 miliarde de euro –, plafonul total al veniturilor nu ar depăși 151 de miliarde. Din această sumă, circa 30 de miliarde de euro sunt absorbite automat de serviciul datoriei publice, cheltuieli obligatorii asupra cărora Guvernul nu are nicio marjă de manevră.

Rezultatul este brutal: pentru cheltuieli bugetare efective în 2026 mai rămân doar 120–121 de miliarde de euro, față de 155–160 de miliarde în 2025. Diferența, de aproape 40 de miliarde de euro, nu este o figură de stil, ci dimensiunea ajustării fiscale care urmează.

Ce va face guvernul Bolojan în această situaţie?

Împarte veniturile pe ordonatori de credite, astfel încât suma totală să nu depăşească 121 miliarde de euro. Ştiu că fiecare ministru va ţipa că vrea bani mai mulţi, dar asta este situaţia.

După aceea, ordonatorii principali de credite, miniştrii în primul rând, vor lua măsurile pe care le consideră necesare pentru a se încadra în suma alocată. Nu guvernul face această operaţie, ci fiecare ordonator principal în parte. Cum deja face Diana Buzoianu la ministerul Mediului.

Reiau ce am spus în titlul articolului. Este momentul ca premierul Bolojan  și ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, să înţeleagă că trebuie să scadă cheltuielile statului la cât ne permite plapuma.

Voi relua această discuţie şi analiză după apariţia proiectului de buget pe 2026, care sper că va fi pus în discuţie publică.