Băsescu înghite porcul cu fulgi cu tot

Traian Băsescu, dincolo de stomacul tare pe care îl posedă, a numit în postul de viitor premier persoana pe care a jurat că nu o va mai desemna niciodată. Preşedintele l-a caracterizat în faţa naţiunii pe Victor Ponta drept un mincinos patentat, un om cu CV dubios, o maimuţă sau un pisic.

Spre disperarea ultimilor săi fani care au rămas în tranşee precum soldatul sovietic, aşteptând ca şeful Cotrocenilor să găsească trucul prin care să întoarcă rezultatul alegerilor, Traian Băsescu a reuşit performanţa de a înghiţi într-o jumătate de oră un porc cu fulgi cu tot.

Traian Băsescu, dincolo de stomacul tare pe care îl posedă, a numit în postul de viitor premier persoana pe care a jurat că nu o va mai desemna niciodată. Preşedintele l-a caracterizat în faţa naţiunii pe Victor Ponta drept un mincinos patentat, un om cu CV dubios, o maimuţă sau un pisic, după împrejurări, un politician care nu serveşte interesele naţionale şi, nu în ultimul rând, un lider politic pus să mute România din UE şi din NATO, în Rusia şi în China.

Bun, să presupunem că un şef de stat are proprietatea termenilor. Să zicem că lucrurile stau aşa. N-ar fi trebuit ca Traian Băsescu să se lege cu lanţuri de poarta Cotrocenilor, să intre în grevă prezidenţială sau să-şi dea demisia, pentru a nu ajunge în postura de a semna decretul  de numire a lui Victor Ponta? Dacă România este pe punctul de a fi bolşevizată, nu merita un sacrificiu al preşedintelui, gest care să rămână pildă peste veacuri în cartea de istorie? Sub ocupaţia Armatei Roşii, Regele Mihai, făcut trădător de Traian Băsescu, a declanşat greva regală, ca protest ultim şi disperat faţă de comunizarea ţării. Acum, totul s-a redus la un comunicat de trei rânduri prin care Băsescu îl desemnează pe Ponta să formeze noul guvern. Tot ce a spus mai înainte despre Ponta nu mai contează?

Dar câte mai contează dintre marile idei ale preşedintelui? Traian Băsescu  declară azi că votul uninominal este o greşeală. Nu spunea şeful statului că uninominalul este mană cerească? Nu făcea uninominalul o clasă politică responsabilă, onestă şi legată de electorat? Nu ne-a chemat le referendum pentru a aproba, iată, o greşeală? Cică votul uninominal ar fi bun pentru situaţii echilibrate. Ce ţară din lume are un sistem de vot pentru situaţii echilibrate şi altul pentru situaţii dezechilibrate? Şi cum ştii cu ani înaintea alegerilor ce sistem să alegi?

Cu ce ne-am ales după opt ani de experimente denumite reforma statului? Traian Băsescu a pornit în 2004 cu proiectul numit Alianţa DA. Speranţele oamenilor s-au legat atunci de numele lui Traian Băsescu pentru instaurarea unui alt mod de a guverna, pentru mai puţină corupţie, pentru mai multă democraţie. S-a ales praful şi de proiect, şi de speranţele oamenilor. Consecinţa? Votul masiv, nemaîntâlnit din 1990, în favoarea USL. PSD şi PNL au cucerit puterea datorită valului uriaş al votului anti-Băsescu.

Retorica prezidenţială, atacurile sale de natură zoologică sau geostrategică lansate furibund în campania electorală nu au mai folosit la nimic. În faţa rezultatului de la urne, susţinătorii din Occident ai preşedintelui s-au lăsat păgubaşi. Barroso l-a felicitat pe Ponta, Gitenstein a plecat lăsând un mesaj de coabitare, Germania nu a mai comentat, fiind prinsă cu problemele Europei.

Singura consolare pentru Băsescu a rămas întâlnirea de taină de la Cotroceni cu Antonescu, Ponta şi Dragnea. Micuţii s-au dus aşa cum s-a dus Geoană la Vîntu. S-au angajat în secret în privinţa termenilor coabitării şi peste două zile s-au trezit cu Băsescu răspândind hârtii la Bruxelles.

Dar, ceea ce contează este că desemnarea premierului a fost făcută. ”Profilul premierului: trebuie să fie un proeuropean şi un proatlantist. Domiciliul acestei ţări este în UE şi NATO. Mi-aş dori mult ca cel pe care îl voi desemna, dar şi cei pe care partidele mi-i vor propune, să fie o personalitate loială interesului naţional pe care să-l pună deasupra interesului de partid. Prin toată activitatea lui să fie un om care a susţinut principiile Constituţiei, statului de drept şi valorile europene să fie un mod de viaţă”, declara Traian Băsescu înainte de alegeri. Mai sunt oameni care cred că Traian Băsescu are întotdeauna dreptate. Pentru cei care nu au nicio îndoială faţă de spusele preşedintelui înseamnă că Ponta se încadrează în acest profil, altfel preşedintele nu l-ar fi desemnat.

Sau, dacă nu cred aşa ceva, pot măcar să se întrebe: când a fost preşedintele responsabil în declaraţiile sale? Şi de ce s-a răzgândit de atâtea ori, în cele mai importante momente ale carierei sale prezidenţiale?