Alegerile din Găgăuzia, în liniştea politicienilor de la Chişinău
0În aproximativ două săptămâni, cetăţenii din cadrul Unităţii Teritorial- Autonome Găgăuzia sunt chemaţi la urne pentru a-şi desemna viitorul başkan (n.r. guvernator) pentru următorii 4 ani. Din punct de vedere administrativ, instituţia başkanului este cea mai importantă din Găgăuzia întrucât acesta devine automat membru în cadrul Executivului de la Chişinău, confirmat prin decret prezidenţial de către şeful statului moldovean.
Miza acestor alegeri este una geopolitică, iar pionul principal în campania electorală care se desfăşoară în Găgăuzia nu este Chişinăul ci Kremlinul care s-a implicat direct în susţinerea unui anumit candidat independent, fost membru PCRM, agreat de PSRM din cei 12 înscrişi în cursa pentru şefia Găgăuziei.
Problema principală în momentul de faţă nu este implicarea făţisă a Federaţiei Ruse în procesul electoral din spaţiul găgăuz, ci incapacitatea politicienilor de la Chişinău de a pregăti din timp un candidat la Comrat (capitala Găgăuziei) care să fie deschis la dialog şi implicit să agreeze opţiunea pro-europeană asumată de Republica Moldova, după debarcarea regimului comunist condus de Vladimir Voronin în aprilie 2009. Pe de altă parte, clasa politică moldovenească pare că nu a învăţat nimic din alegerile desfăşurate în 3 decembrie 2006 în Găgăuzia, când actualul başkan Mihail Formuzal a fost ales prin sprijinul masiv al alianţei partidelor pro Rusia, Ravnopravie-Patria Rodina cu susţinerea discretă a Kremlinului. În acest sens, politologul Corneliu Ciurea a subliniat recent într-un interviu acordat presei de la Chişinău faptul că niciun candidat din Găgăuzia înscris în cursa pentru fotoliul de başkan nu îşi va asocia imaginea cu politicienii moldoveni întrucât Chişinăul este privit cu ostilitate la Comrat (n.r capitala Găgăuziei) pentru că ar pune piedici dezvoltării spaţiului găgăuz deşi acesta este parte integrantă a Republicii Moldova.
O altă problemă în ecuaţia electorală găgăuză o reprezintă cabinetul minoritar condus de Chiril Gaburici care nu este capabil să afişeze o poziţie oficială visavis de campania electorală de la Comrat întrucât depinde de susţinerea tacită a PCRM-ului, deşi ambasadorii UE acreditaţi la Chişinău au efectuat o vizită în Găgăuzia pentru a discuta cu cei 12 candidaţi care îşi dispută fotoliul de başkan al regiunii. În schimb, liderul PDLM Vlad Filat s-a mulţumit să îşi facă PR politic pe tema scrutinului electoral găgăuz, cerând instituţiilor statului să se autosesize, iar ministerului de Externe al Republicii Moldova să solicite Federaţiei Ruse să nu se implice în treburile interne ale Republicii Moldova. „Solicit instituţiilor statului să acţioneze în strictă conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, în special Ministerului de Externe şi Integrării Europene să dea calificarea necesară în conformitate atât cu legislaţia ţării, cât şi cu cea internaţională şi să solicite Federaţiei Ruse să nu se impună în treburile interne ale Moldovei”, a declarat Vlad Filat.
Irina Vlah, pariul câştigător al Kremlinului în lupta pentru şefia Găgăuziei?
Campania electorală agresivă pe care Federaţia Rusă o face în numele pseudo candidatului independent Irina Vlah pare să schimbe ecuaţia politică din Găgăuzia care era favorabilă lui Nicolai Dudoglo, primarul Comratului şi liderul organizaţiei civice „Noua Găgăuzie”, în noiembrie 2012 fuzionând cu PDM. Pe de altă parte, Dudoglo are experinţă politică şi influenţă în rândurile membrilor Adunării Populare de la Comrat care în marea lor majoritate sunt membrii PDM.
Nikolai Dudoglo este candidatul democraţilor pentru fucţia de başkan al UTA Găgăuzia
În schimb, Irina Vlah este fostă membră a PCRM, are sprijinul PSRM şi împreună cu liderul acestei formaţiuni politice Igor Dodon a efectuat recent o vizită la Moscova unde s-au întâlnit cu preşedintele Dumei de Stat, Serghei Narâşkin. Scopul vizitei a fost un joc de imagine prin care candidatul Irina Vlah alături de susţinătorul său, Igor Dodon l-au făcut pentru a se legitima în faţa electoratului găgăuz drept oamenii desemnaţi de Moscova să îi conducă spre Uniunea Euro-Asiatică.
În toamna lui 2013, când Federaţia Rusă a impus embargou exporturilor de vinuri şi fructe pe piaţa rusă din Republica Moldova, Găgăuzia a fost exceptată, iar acest lucru a întărit în rândurile populaţiei din această regiune că Rusia îi ocroteşte economic în timp ce UE i-ar transforma într-o simplă piaţă de desfacere.
Practic, ultimile manevre tactice pe care Irina Vlah le pune în scenă în campania electorală de la Comrat demonstrează faptul că nu este un candidat surpriză, ci personaj politic pregătit din timp pentru a-şi juca rolul pe scenă. Cu o Transnistrie falimentară, o Găgăuzie controlată şi un guvern Gaburici de paie, Moscova poate bloca oricând visul european al Republicii Moldova. În acest context, liderii partidelor pro-europene de la Chişinău trebuie să conştientizeze faptul că au greşit când indirect au făcut jocul Moscovei, prin excluderea din construcţia coaliţiei de guvernare a PL-ului condus de Mihai Ghimpu. Deşi este pe final de mandat, başkanul Mihail Formuzal ar putea influenţa lupta electorală dintre Irina Vlah şi Nicolai Dudoglo întrucât urmăreşte să îşi consolideze un viitor statut de lider regional la Comrat, din postura de lider al Partidului Regiunilor iar acest lucru îl demonstrează faptul că nu şi-a desemnat un succesor în alegerile din 22 martie şi ar putea să îşi negocieze susţinerea electorală cu cei doi candidaţi.
Din sondajele publicate în presa de la Chişinău reiese faptul că populaţia găgăuză îşi doreşte o apropiere de Federaţia Rusă şi ar vota în proporţie de 57, 3% cu Irina Vlah, iar 23 % cu Nicolai Dudoglo. De asemenea, trebuie precizat faptul că populaţia găgăuză este preponderant vorbitoare de limba rusă, iar acest lucru este in favoarea candidatului susţinut de Kremlin. Pe 14 martie a.c, la Ciadâr-Lunga fostul campion mondial WBC de box, deputatul rus al Partidului Rusia Unită Nikolai Valuev va transmite un mesaj de susţinere pentru pseudo candidatul independent Irina Vlah care va închide practic lupta electorală. Deşi clasa politică de la Chişinău ar trebui să adopte o poziţie fermă visavis de amestecul Rusiei în campania electorală de la Comrat, jurnaliştii moldoveni atrag atenţia cu privire la posibilitatea izbucnirii unui conflict interetnic, după alegerile din 22 martie care să ofere prilejul unei intervenţii în forţă a Federaţiei Ruse în regiune. Pe de altă parte, în chestiunea Găgăuziei, orice scenariu ar putea fi plauzibil cu Irina Vlah, în postura de başkan care s-ar putea folosi de rezultatele referendumului din 2 februarie 2014 ( nerecunoscut de oficialităţile statului moldav) prin care găgăuzii şi-au exprimat dorinţa de aderare la Uniunea Euro-Asiatică pentru a tensiona relaţia cu Chişinăul. În tot acest joc geopolitic şi electoral de la Comrat rămâne doar o singură întrebare: Cine îşi va asuma eşecul?