Val de atacuri homofobe împotriva Elenei Lasconi. Ce rol au mesajele de ură propagate pe rețelele de socializare

În timp ce Călin Georgescu este ironizat din cauza  declarațiilor sale controversate, atacurile de campanie împotriva Elenei Lasconi mizează pe homofobie. Votul întotdeauna este un proces foarte emoțional, iar mesajele ce trezesc sentimente intense vor capta alegătorii, explică specialiștii.

Apropierea alegerilor parlamentare și a turului al doilea de scrutin la alegerile prezidențiale a crescut exponențial agresivitatea manifestată de români pe rețelele de socializare.

Politicianul Călin Georgescu a devenit unul dintre cele mai ironizate personaje din România pentru declarațiile sale controversate pe teme sensibile ca războiul din Ucraina, Rusia, Vladimir Putin, dar și datorită unor mesaje ce pot fi considerate absurde despre nanocipurile din dozele de băutură sau despre întâlnirile cu ființe extraterestre.

În acest timp, propaganda împotriva Elenei Lasconi o asociază cu comunitatea minorităților sexuale LGBT, cu căsătoriile persoanelor de același sex sau cu adopțiile de copii, făcute de cupluri de același sex. Mesajele de intoleranță care o au în prim-plan pe Elena Lasconi s-au înmulțit în ultimele zile, iar unele dintre ele apar sponsorizate pe Facebook pentru a le crește vizibilitatea.

Fotografii trucate în care Elena Lasconi apare alături de tineri de același sex care să sărută, cu mesajul „Și noi votăm Lasconi”, ori lângă bărbați îmbrăcați în rochii de mirese sau travestiți cu mesaje ca „Lasconi vrea ca homosexualii să înfieze copiii” au împânzit rețelele de socializare.

Ele sunt preluate și distribuite pe paginile unor politicieni sau simpatizanților acestora, dar chiar și ale unor unor primari, ai reprezentanților unor culte, ultrași ai unor echipe de fotbal și chiar români care par să nu aibă vreo legătură cu politica.

Specialiștii în comunicare arată că înainte de a fi rezultatul unei analize „la rece”, bazate pe căutarea adevărului și a argumentelor, ori cel puțin pe analiza unor informații documentate, opțiunile de vot sunt influențate de sentimentele pe care candidații le induc alegătorilor.

„Votul întotdeauna este un proces foarte emoțional. Iar emoția se construiește pe baze psihologice de tipul ură, frică, iubire, plăcere și așa mai departe. Ca atare, mesaje de tipul unor valori cu care o parte de electorat nu rezonează dau de care se dezice, nu doar că vor capta, dar vor motiva puternic alegătorii”, arată Radu Delicote, expert în comunicare.

Paradox: Elena Lasconi fusese acuzată de homofobie chiar de fiica ei

În 2023, cariera Elenei Lasconi în politică a fost umbrită tocmai pe subiectul „familia tradițională”, dar nu pentru că s-ar fi poziționat împotriva ei, ci după ce a declarat că a declarat că a votat „Da” la referendumul pentru familia tradițională din 2018.

„Eu sunt creştină, sunt ortodoxă şi consider că familia este formată dintr-o femeie şi un bărbat. Eu nu am nimic împotriva persoanelor de acelaşi sex, dar nu văd de ce aş milita pentru căsătoria dintre persoanele de acelaşi sex. Nu am nicio problemă cu relaţiile lor atât timp cât nu-i afectează pe cei din jur”, arăta primarul municipiului Câmpulung Muscel.

La scurt timp, fiica sa, Oana, în vârstă de 32 ani, care se declarase susținătoare a drepturilor minorităților sexuale LGBTQ+, a reacționat dur pe rețelele de socializare.

„Sunt în continuare în șoc și absolut dezgustată să aflu că mama mea a votat «DA» la referendumului Coaliției pentru Familie pentru a susține așa-zisa familie tradițională între un bărbat și o femeie. Nu pot să descriu durerea pe care o simt nu numai ca fiica ei, însă și ca un membru al acelei comunități. Sunt absolut dezgustată, dezamăgită și șocată. Nu-mi vine să cred că persoana pe care am susținut-o în cariera ei politică s-a dovedit a fi o homofobă. Nu am cuvinte. Mă doare sufletul, inima și am palpitații de câteva ore”, a transmis Oana Lasconi, pe pagina sa de Instagram.

Poziția Elenei Lasconi, dar și reacția vehementă a fiicei sale, care se declarase susținătoare a drepturilor minorităților sexuale LGBTQ+, au stârnit numeroase reacții în spațiul public și au făcut ca aceasta să fie retrasă atunci de pe lista candidaților USR la europarlamentare.