Presa internațională, interesată de alegerile din România. The Guardian: „Un moment de răscruce”

Primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 din România a suscitat interesul presei internaționale, care a analizat dezideratele potențialilor competitori din turul doi și a catalogat scrutinul drept un „moment de răscruce”.

România votează în scrutinul prezidențial în care „naționalistul și stângistul” își dispută turul doi, potrivit The Guardian, care scrie că treisprezece candidați se luptă pentru președinția țării, membră a UE și NATO și se așteaptă ca votul să ajungă la un al doilea tur, pe 8 decembrie.

Potrivit sursei citate, primul tur al alegerilor prezidențiale ar putea opune în turul al doilea un naționalist de extremă dreapta și actualul premier de stânga.

România se află la un moment de răscruce, candidații pro-UE și naționaliștii încercând să câștige alegerile, arată The Guardian.

Funcția prezidențială presupune un mandat de cinci ani și are puteri decizionale semnificative în domenii precum securitatea națională, politica externă și numirile în justiție, scrie celebra publicație.

O studentă la arhitectură în vârstă de 20 de ani, a declarat că a votat pentru prima dată într-un scrutin național duminică și speră ca tinerii să se prezinte în număr mare la vot:

„De la Revoluția [din 1989], nu am avut un președinte cu adevărat bun. Sper că majoritatea persoanelor de vârsta mea au mers la vot ...”.

„România poate devia” 

Votul de duminică va fi „o cursă strânsă” în care diaspora va juca probabil un rol-cheie în privința candidaților care vor ajunge în turul doi, scrie aceeași publicație care citează un consultant politic stabilit în București.

„Ne aflăm într-un punct în care România poate devia sau aluneca  ușor spre un regim populist, deoarece nemulțumirea [alegătorilor] este destul de mare în rândul multor oameni din toate straturile sociale”, spune Cristian Andrei.

Deficitul bugetar mare al României, inflația ridicată și o încetinire economică ar putea împinge mai mulți candidați mainstream să se îndrepte către poziții populiste pe fondul nemulțumirii generalizate, a adăugat analistul citat de The Guardian.