Presa franceză, despre operațiunea Rusiei în România: Cum a trecut sprijinul de la Șoșoacă la Georgescu în campania electorală
0Serviciile secrete românești (SRI) acuză Kremlinul de fraudarea alegerilor prezidențiale de anul trecut. Operațiunea Rusiei a vizat să își ducă candidatul în turul doi și să câștige 30% dintre locurile din Parlament, potrivit presei din Franța.
Rusia a fost identificată ca fiind responsabilă de SRI pentru atacuri cibernetice sofisticate împotriva infrastructurii electorale din România în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, arată o investigație publicată sâmbătă, 3 mai, de portalul francez Mediapart, citat de G4 Media.
Atacul a fost coordonat de SVR, serviciul secret extern al Rusiei condus de Serghei Narîșkin, unul dintre apropiații lui Vladimir Putin. Publicația franceză mai susține că operațiunea Rusiei a vizat să își ducă candidatul în finala prezidențială, obiectiv care a fost atins prin Călin Georgescu, și câștigarea a 30% dintre locurile din Parlament (AUR, SOS și POT au câștigat peste 30% din funcțiile de parlamentari la alegerile din 2024).
Cum a decurs operațiunea rusă în România
Conform informațiilor obținute de Mediapart, care citează surse de la vârful administrației franceze, România a identificat Rusia ca fiind responsabilă pentru un atac cibernetic produs în timpul scrutinului anulat. În ceea ce privește operațiunea de ingerință de pe TikTok, aceasta ar fi fost planificată de Moscova cu un an înainte și ar fi trebuit să avantajeze o altă candidată.
Operațiunea a fost planificată încă din 2023, având ca obiectiv promovarea unui candidat suveranist care ar fi putut ulterior să oprească ajutorul României pentru Ucraina, inițial Diana Șoșoacă, apoi Călin Georgescu, arată sursa citată. După ce candidatura lui Șoșoacă a fost respinsă, pe TikTok a fost desfășurată o campanie masivă de manipulare în favoarea lui Călin Georgescu. Peste 130 de influenceri cu 8 milioane de abonați au fost recrutați pentru a-l promova indirect prin videoclipuri despre „candidatul ideal” ale căror secțiuni de comentarii erau apoi inundate cu mesaje pro-Georgescu.
După anularea alegerilor de către Curtea Constituțională, Rusia a orchestrat o campanie de dezinformare prezentând decizia drept o „lovitură de stat”, cu scopul de a submina încrederea cetățenilor în procesele democratice, o tactică folosită și în alte țări europene.
Franța, informată de operațiunea Rusiei în România
În mod oficial, Serviciul Român de Informații (SRI) se limitează, în documentele declasificate, să menționeze o operațiune condusă de un „actor statal”, fără a numi explicit Rusia. Dar neoficial, SRI identifică Moscova în schimburile sale cu partenerii europeni. Informația, considerată extrem de sensibilă, a ajuns în Franța până la Palatul Élysée, după cum a confirmat o sursă dintr-un minister francez pentru publicația menționată.
Elementul cel mai incriminator detectat de SRI îl reprezintă atacurile cibernetice împotriva infrastructurii informatice care găzduia serverele pentru alegerile prezidențiale. O agresiune care a vizat peste 85.000 de atacuri cibernetice, lansate „inclusiv în ziua alegerilor” din 33 de țări diferite.
Cui îi atribuie SRI atacul
Ceea ce serviciile române de informații nu au făcut public, fiind dezvăluit acum de Mediapart, este că SRI a reușit totuși să atribuie un atac care a compromis un server cartografic grupului APT29, cunoscut și sub pseudonimul „Cozy Bear” sau „The Dukes”, o unitate de hackeri ai SVR, serviciul de informații externe rus, care nu trebuie confundat cu APT28 al serviciului de informații militare rus, recent desemnat de Franța ca responsabil pentru MacronLeaks.
După eliminarea lui Șoșoacă din cursă, presa franceză spune, citând SRI, că Moscova s-a orientat către Georgescu
După ce la începutul lunii octombrie 2024, Diana Iovanovici Șoșoacă a fost eliminată din cursă, Kremlinul a trebuit să găsească un nou favorit. Conform SRI, citat de publicația Mediapart, Moscova s-ar fi orientat atunci către Călin Georgescu.
Pe 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu a creat surpriza obținând aproape 23% din voturi (adică peste 2 milioane de voturi) în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cu patru săptămâni înainte, sondajele îi acordau mai puțin de 1% din intențiile de vot.
Georgescu a beneficiat de o campanie de astroturfing (o tehnică care vizează umflarea artificială a unui subiect pe rețelele sociale) „sofisticată” condusă pe TikTok, permițându-i să-și sporească popularitatea, așa cum detaliază un raport al Viginum, serviciul francez de vigilență împotriva ingerințelor digitale străine, potrivit sursei citate.
Abonații și numărul de vizualizări ale contului său s-au triplat în două săptămâni. Hashtag-urile asociate candidatului au beneficiat, de asemenea, de o popularitate fulgerătoare, precum „#CalinGeorgescu”, care ar fi obținut peste 73 de milioane de vizualizări în șapte zile.
Manevra s-a bazat pe mobilizarea coordonată a aproape 25.000 de conturi TikTok care au devenit deosebit de active cu două săptămâni înainte de primul tur. Conform serviciilor secrete române, aceste conturi utilizau adrese IP unice pentru a se conecta la platformă, neputând fi legate de aceeași rețea.