Finala alegerilor, văzută de românii din diaspora: „Îți trăiești viața liniștit, departe de țară și apare scandalul. Aoleu, ce surpriză”

Peste un milion de români care trăiesc în afara țării ar putea vota în turul decisiv al alegerilor prezidențiale. Unii dintre ei recunosc că nu au participat la vot în primul tur și că au privit până acum cu detașare evenimentele politice din România.

Aproape un milion de români din afara țării au votat în primul tur al alegerilor prezidențiale din mai, iar acest sfârșit de săptămână, când este organizat al doilea tur de scrutin, mobilizarea românilor din diaspora la urne este așteptată să crească.

Mulți români au privit cu detașare primul tur

Unii români care locuiesc în Occident spun că, deși viața de zi cu zi i-a ținut departe de evenimentele din România, momentele tensionate ale alegerilor le-au trezit sentimentul de responsabilitate civică.

„Sunt plecată din țară de aproape 10 ani. Mult timp am fost atât de prinsă în viața mea de zi cu zi, încât, până la alegerile din 2024/2025, nu am mai votat de ani buni. Recunosc. Cunosc personal români din SUA, Canada, Marea Britanie, alte țări europene și chiar din Asia, complet deconectați de România, care totuși vor ieși la vot în turul al doilea”, scrie o româncă pe Reddit.

Alt român, din Italia, spune că a fost luat pe nepregătite de primul tur, dar rezultatul acestuia l-a mobilizat.

„Îți trăiești viața liniștit, departe de tot ce se întâmplă în țară, și nici nu-ți dai seama că au trecut deja patru-cinci ani și iar se votează — mai ales dacă nu te mai uiți la televizor în limba română sau la reel-uri în română. Apoi apare scandalul: «Uite cine a ieșit în turul 1!» și vestea ajunge până la tine. Aoleu, ce surpriză… și, uite-așa, ajungi să votezi în turul doi”, concluzionează acesta.

Societatea românească criticată de un etnic maghiar

Un român de etnie maghiară, stabilit în Canada, a relatat că nu se identifică cu societatea românească, din cauza discriminării resimțite ca minoritar maghiar și că, deși a trăit în România înainte de a emigra, se simte mai apropiat de Ungaria și de valorile occidentale, pe care le consideră mai individualiste și mai seculare.

„La aceste alegeri, mai mult ca oricând, toți candidații au afișat o atitudine conservator-naționalistă — chiar și cei considerați reformiști. Diferențele dintre ei țin mai degrabă de gradul de intensitate, nu de principii, așa că nu am simțit că aș avea un motiv real sau un scop clar pentru a vota, întrucât niciunul nu se aliniază cu așteptările mele”, afirmă etnicul maghiar.

Acesta crede că România nu se va alinia valorilor occidentale, deoarece societatea românească este profund colectivistă, fiecare individ fiind constrâns să adopte gândirea, valorile și comportamentul social al majorității. Nu sunt încurajate valori individualiste precum libertatea de gândire, dreptul la autodeterminare, dezvoltarea personală în mod autonom sau spiritul critic, mai spune tânărul, a cărui familie locuiește în România.

„Chiar dacă nu mai am nicio legătură directă cu România, de câteva zile mă tot gândesc dacă să votez sau nu în turul următor de scrutin. Așa cum am spus, singurul motiv pentru care aș merge la vot este grija față de cei rămași în țară. Mulți dintre ei sunt profund îngrijorați, iar unii sunt prea în vârstă pentru a mai putea emigra”, completează acesta, pe platforma Reddit.

Românii din diaspora, divizați

Un alt român spune că trăiește în Occident de șase ani și, până în prezent, a votat politicienii pe care îi consideră pro-europeni. Acesta precizează că, deși nu dorește să generalizeze, pe baza experiențelor sale personale, împarte diaspora în mai multe categorii, în funcție de momentul emigrației, nivelul de educație al românilor și modul în care s-au integrat în Occident.

O parte a românilor din Occident este formată din cei care locuiesc acolo de 10–20 de ani, care au plecat înainte de aderarea la UE și care, în mare parte, au emigrat din cauza lipsei locurilor de muncă și a banilor. În opinia lui, mulți dintre românii din această categorie îl preferă pe George Simion.

„Mulți sunt oameni cu studii cel mult liceale (cu sau fără BAC), care lucrează în domenii care nu necesită studii superioare sau calificări speciale. Unii dintre ei, desigur, și-au depășit condiția și au ajuns mai sus. Alții, care nu s-au integrat, trăiesc într-o țară vestică, dar pe care o detestă (din diverse motive) și care, dacă ar avea aceleași condiții, s-ar întoarce în România în secunda doi”, crede acesta.

El adaugă că a doua categorie a românilor din afara țării este formată din cei care au plecat mai recent, în urmă cu 5–10 ani, nu din cauza lipsei banilor, ci mai degrabă pentru că nu mai vedeau perspective de dezvoltare în propria țară.

„Aceștia, în mare parte, au studii superioare și ocupă locuri de muncă greu accesibile. Deși rămân români, chiar și după ce dobândesc cetățenia statelor în care s-au stabilit, se integrează în comunitățile locale. Legătura lor cu România este mai degrabă afectivă decât una de codependență. Pentru ei paleta de opțiuni electorale este mai variată, dar votul lor este mereu orientat către un candidat sau un partid cu viziuni pro-UE și pro-NATO”, crede românul.

Acesta mai adaugă că îi pare rău pentru învrăjbirea care există între români, dar, într-un mod poate cinic, se bucură că a luat decizia de a pleca din țară.

Trei zile de alegeri în afara țării

Votul în diaspora pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale 2025 începe joi, 15 mai, la ora 22:00 (ora României), respectiv ora locală 7:00 a zilei de vineri, 16 mai, în Noua Zeelandă, unde se deschide prima secţie, a anunțat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că votul pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale începe în diaspora la ora 22:00 a României în data de 15 mai,

Cetățenii români din străinătate pot vota la una dintre cele 965 de secții de votare, cu 15 mai multe decât la alegerile din 2024. Votul se desfășoară pe parcursul a trei zile (vineri, sâmbătă și duminică), între ora locală 7:00 și 21:00. În caz de aglomerație, programul poate fi prelungit până la 23:59.

Pentru a vota, este necesar un act de identitate românesc valabil: carte de identitate, pașaport (inclusiv simplu, electronic sau temporar), buletin sau, în cazul elevilor militari, carnetul de serviciu militar.

Lista completă a secțiilor din diaspora este disponibilă pe site-ul AEP: roaep.ro