Ce urmează pentru Călin Georgescu. Profesor: „Există pentru politicieni viață după dubă?”

Respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale îl aruncă pe acesta nu într-un con de umbră, ci de-a dreptul în abis. Un abis politic ce a înghițit de-a lungul timpului și alte nume sonore precum Adrian Năstase și Liviu Dragnea, personaje despre care nu s-a mai auzit nimic. Este concluzia lui Cătălin Avramescu, profesor de Științe politice în cadrul Universității București și fost ambasador al României în Finlanda. „Va plăti pentru ce-a făcut”, a declarat specialistul pentru „Adevărul”. 

„După ce am văzut ce a făcut și după acuzațiile care s-au formulat împotriva lui, după numărul de dosare în care este implicat, după acuzațiile aduse celor din jurul lui, părerea mea este că Georgescu urmează să dea socoteală în fața justiției. Și, cu siguranță, va da măcar pentru unele lucruri de care este acuzat”, consideră profesorul. „Care este viitorul politic al lui Călin Georgescu? O să vă răspund cu o altă întrebare: există pentru politicieni viață după dubă? Uitați-vă la alte exemple: oameni care credeau că sunt puternicii zilei, defilau cu sondaje de 55%, 60%, 85%...A existat pentru vreunul dintre ei viață după dubă?”, completează acesta.

„Calcă pe drumul bătătorit de Năstase și Dragnea”

Cătălin Avramescu ne-a mărturisit că este foarte critic față de sistemul de justiție din România însă, totuși, există în sistem oameni care „au reușit să dea o lovitură de copită puternică acestor indivizi".

„Uitați-vă la Adrian Năstase. După ce a ieșit din pușcărie a fost terminat din punct de vedere politic. Dragnea, la fel. Un alt exemplu poate fi și Becali, care nu mai are nici el vreo putere politică reală. Se află undeva la marginea grupului parlamentar”, arată profesorul. 

Concluzia? Odată ce ai intrat în duba poliției, nu te mai poți întoarce la viața politică de dinainte: „Iar Călin Georgescu pe acest drum se îndreaptă. Să nu uităm că există o varietate de acuzații pe numele lui, de la lucruri tehnice, cum ar fi fals în declarații, până la lucruri de principiu, dure, precum trădarea de țară. Este acuzat că ar fi organizat un adevărat grup infracțional, de sorginte fascistă. Adică ceva tot s-o prinde de el. Când s-o prinde, dacă s-o prinde, o să vedem. Dar, dacă se întâmplă asta, istoria politicii din România ultimilor 30 de ani a arătat că nu există viață politică după dubă”. 

Garanția imunității, o negociere fantezistă 

Iar fostul candidat la prezidențiale este conștient de acest lucru: „Tras pe linie moartă, el știe că are slabe șanse spre deloc să revină în forță. Asta, dacă nu cumva această renaștere a fost negociată, cumpărată de la AUR cu voturi”. 

Este și motivul pentru care negocierile cu AUR și POT au fost la sânge:„În schimbul voturilor sale, Călin Georgescu a cerut, cel mai probabil, garanții de imunitate. Și, din nou foarte probabil, a mai cerut un lucru: să fie numit premier. Însă nu va primi nimic din toate acestea, chiar dacă, poate, i-au fost promise”. 

Iar asta, pentru că George Simion, indiferent ce funcție în stat ar ocupa, nu are cum să intervină în justiție: „Teoretic, nimeni nu poate. Credeți că dacă Simion ar ajunge la Cotroceni, ar putea să acopere toate mizeriile astea, să le mușamalizeze, să le treacă cu vederea, să le îngroape?  Nu va putea. Totuși, trăim într-un stat democratic, avem instituții care funcționează. Refuz să cred că statul român este atât de slab precum își imaginează unii”. 

Profesorul Avramescu a precizat că există momente în istorie când apar din neat, de nicăieri pseudo-profeți, salvatori cu crucea-n mână, care promit că vor aduce mântuirea: „Sunt momente din acestea de isterie colectivă. Dar, tot așa, istoria arată că acestea trec. Nu sunt decât niște bule de săpun care se sparg. Sigur, până se întâmplă, produc pagube mai mici sau mai mari”. 

Sociolog: „Georgescu și-a făcut datoria, însă împotriva poporului român”

„Călin Georgescu a avut o dreptate biblică atunci când a spus «eu mi-am făcut datoria», a precizat pentru „Adevărul” profesorul Bogdan Bucur, istoric și sociolog în cadrul SNSPA, încercând să explice modul în care poporul român își va aminti, în timp, de figura politică a acestui personaj: „Într-adevăr, Călin Georgescu și-a făcut datoria, dar nu față de poporul român, ci împotriva poporului român. A produs un rău uriaș democrației, tulburând toate apele pe unde a trecut și scoțând la lumină tot ce are țara asta, din păcate, mai nedemocratic, mai non-european: personaje mistice, ciudate, pro-ruse, ignorante, fanatice”. 

Bogdan Bucur compară România cu apa unui lac învolburat ale cărui sedimente au fost răscolite și aduse la suprafață: „Georgescu a făcut exact ceea ce face o barcă atunci când traversează o apă puțin adâncă: motorul ridică depunerile, iar apa se învolburează, devenind murdară. Evident, dacă te afli într-o astfel de barcă pe mare, nu se pune problema ca motorul să ridice depunerile. Dar în lacurile mici, elicea aduce la suprafață toate mizeriile. Este ceea ce a făcut și Georgescu împotriva României europene și democratice.” 

Cum ar trebui să ne raportăm la poporul român

Interpretarea voinței poporului român trebuie făcută prin personalitățile sale uriașe, prin momentele sale astrale, iar nu prin orele de somn, continuă profesorul Bucur. Acesta spune că fiecare dintre noi avem momente mari, frumoase, magice, dar și momente în care suntem bolnavi, în care dormim, în care mai facem și greșeli. Iar atunci se pune următoarea întrebare: la care dintre aceste momente ne raportăm? „Ei bine, în amintirea oamenilor rămânem, de obicei, prin cele mai luminoase acțiuni pe care le-am făcut. La fel și poporul român. Voința lui trebuie interpretată prin marile sale personalități și momente astrale, care sunt Revoluția de la 1848, Războiul de Independență, aducerea principelui Carol pe tronul țării, reformele lui Cuza, intrarea în Primul Război Mondial pentru unificarea țării”, consideră prof. Bucur.

Sunt acele momentele în care ne-am dorit să devenim o țară suverană, dar europeană, o țară puternică, dar democratică. Prin urmare, nu ar fi corect să ne raportăm la momentele în care poporul român, din păcate, a dormit: „Mă refer la regimuri de natură dictatorială și totalitară, pentru că le-am avut și pe acestea”.

În concluzie, un om cumpătat alege, se inspiră și se raportează la lucrurile care ne-au dus înainte și nu la cele care ne-au pus frână sau ne-au dus înapoi. „România, asemenea unui om, mai și doarme, mai și mănâncă shaorma, mai spune și prostii, mai face și prostii, că așa se întâmplă cu fiecare în viață. Problema este proporția în care greșim. Aceasta ne face să rămânem în libertate sau să ajungem un alt sediment pe fundul lacului”, mai spune sociologul.