Alegeri prezidențiale 2025: Ce nu ai voie să faci în cabina de vot

Votul este un instrument fundamental al democrației și una dintre cele mai importante modalități prin care cetățenii își pot influența viitorul, respectarea regulilor de vot fiind extrem de importantă.

Votul este un instrument fundamental al democrației. Foto Inquam Photos

Votul permite fiecărui cetățean să participe la formarea instituțiilor care conduc țara și să influențeze direct deciziile politice. Fără o participare activă la vot, procesul democratic devine incomplet, iar deciziile sunt luate de un număr redus de persoane, ceea ce poate duce la reprezentare inechitabilă.

Însă întregul proces presupune respectarea anumitor reguli, inclusiv în cabina de vot, în caz contrar cetățenii fiind pasibili de amenzi uriașe sau chiar de pedepse cu închisoarea.

Lucruri interzise la vot

În secția de votare la alegerile prezidențiale 2025, este esențial să respectați anumite reguli pentru a menține ordinea și integritatea procesului electoral.

Reprezintă contravenție distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale și se amendează conform legii.

Ștampila „VOTAT” trebuie folosită doar pentru a marca opțiunea de vot și trebuie returnată după vot. Orice utilizare neadecvată, cum ar fi aplicarea ștampilei în alte locuri decât patrulaterul candidatului poate invalida buletinul de vot.

Votul este secret. Este interzisă și fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timpul exercitării dreptului de vot. Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

Nicio persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în sala de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. Excepție fac membrii biroului electoral al secției de votare, operatorii de calculator, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii și personalul thenic desemnat.

Reprezintă contravenție și vânzarea sau consumul de alcool pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare și este amendată potrivit legii.

Este cosiderată fraudă fapta persoanei care votează: a) fără a avea acest drept; b) de două sau mai multe ori; c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Ce riști dacă fotografiezi buletinul de vot și îl postezi pe social media

Deși poate părea un gest nevinovat sau chiar un mod de a-ți exprima entuziasmul civic, fotografierea sau filmarea buletinului de vot în cabina de vot reprezintă o încălcare a legislației electorale. În acest caz, românii riscă amenzi de până la 1.000 lei. În plus, în anumite situații se poate aplica pedeapsa cu închisoare, avertizează avocații societății Buju Stanciu și Asociații.

Potrivit art. 108 lit. o) din Legea nr. 115/2015, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot în timpul exercitării dreptului de vot constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 600 la 1.000 lei. În acest sens, Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat Hotărârea nr. 1984 din 04.06.2024, prin care obligă secțiile de vot să afișeze explicit interdicția de a fotografia sau filma buletinul de vot.

„Cu titlu de exemplu, menționăm că utilizarea telefonului mobil în cabina de vot pentru fotografierea buletinului de vot nu este deloc o situație rară, iar în cele mai multe cazuri, alegătorii au fost sancționați contravențional. În acest sens, amintim că la alegerile din vara anului trecut, numeroase persoane au fost amendate pentru astfel de fapte, iar chiar dacă au contestat sancțiunile în instanță, șansele de succes au fost reduse”, a declarat pentru „Adevărul” Alexandru Alexandrescu, avocat în cadrul societății de avocatură Buju, Stanciu și Asociații.

Spre exemplu, anul trecut, la alegerile locale, un alegător care a folosit telefonul mobil în care cabina de vot a fost amendat.

Într-o hotărâre pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, instanța a respins plângerea contravențională formulată de un alegător sancționat cu amendă de 600 lei pentru folosirea telefonului mobil în cabina de vot, în ziua alegerilor locale din 9 iunie 2024. Deși petentul a susținut că fapta nu ar fi existat și că draperia cabinei de vot asigură confidențialitatea, instanța a reținut că președinta secției de votare l-a avertizat de mai multe ori asupra comportamentului neconform, observând activarea camerei foto. În urma sesizării către jandarmi, aceștia au constatat folosirea efectivă a telefonului pentru fotografierea buletinului de vot, fapt sancționat expres de art. 108 lit. o) din Legea nr. 115/2015. Instanța a apreciat sancțiunea ca fiind legală și proporțională, subliniind că respectarea secretului votului este esențială pentru asigurarea integrității procesului electoral.

În ce situații se aplică pedeapsa cu închisoarea

Mai mult, legea penală poate avea relevanță în cazuri mai grave. Conform Codului Penal român, art. 385, împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

„De asemenea, conform art. 386 din Codul Penal, oferirea sau darea de bani, bunuri sau alte foloase pentru a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze un anumit candidat se sancționează tot cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

Este important de menționat că inclusiv solicitarea unei fotografii cu buletinul de vot din partea membrilor familiei, pentru a verifica sau dovedi opțiunea exprimată, poate fi interpretată drept o formă de presiune sau constrângere și poate avea implicații juridice serioase”, explică avocatul Alexandru Alexandrescu.

Care sunt infracțiunile electorale

Infracțiuni electorale Infracțiunile electorale sunt fapte care încalcă normele legale privind organizarea și desfășurarea alegerilor. Ele sunt considerate infracțiuni, pentru că afectează corectitudinea și transparența votării, și intră sub incidența Codului Penal. Sancțiunile prevăd inclusiv închisoarea. Printre acestea se numără:

• împiedicarea dreptului de a alege sau de a fi ales – închisoare de la 6 luni la 3 ani

• atacul asupra localului secţiei de votare – închisoare de la 2 la 7 ani

• mita oferită în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze pe cineva – închisoare de la 6 luni la 3 ani

• frauda la vot, adică cei care votează fără drept, de mai multe ori, sau care prezintă o Carte de Identitate falsă – închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă

• violarea secretului votului se pedepsește cu amendă și simpla tentativă la infracţiunile de mai sus se pedepsește, dar Codul Penal nu precizează cum.

Care sunt amenzile

Contravențiile sunt considerate mai puțin grave decât infracțiunile și nu sunt pedepsite de Codul Penal. Printre acestea se numără:

• înscrierea, cu bună știință, a unui alegător în mai multe liste electorale sau înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei

• nerespectarea prevederilor legii privind îndepărtarea materialelor de propagandă electorală din și de pe clădirea sediului secției de votare – amendă de la 1.400 lei la 2.000 lei

• distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale – amendă de la 600 lei la 1.000 lei

• refuzul de a permite accesul persoanelor îndreptățite în localul de vot – amendă de la 600 lei la 1.000 lei

• înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei

• continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale, precum și sfătuirea alegătorilor la secțiile de votare să voteze sau să nu voteze – amendă de la 1.400 lei la 2.000 lei

• vânzarea sau consumul de alcool pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare, interzisă – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei

De ce alegătorii își fotografiază buletinul de vot

În era digitală, mulți alegători simt nevoia să-și exprime entuziasmul civic prin intermediul rețelelor sociale. Fotografierea buletinului de vot și postarea imaginii pe platforme online devin gesturi simbolice, menite să demonstreze implicarea în procesul democratic și să încurajeze participarea altora. Acest comportament reflectă dorința de a transforma un act privat într-o declarație publică de responsabilitate civică.​

Totuși, această tendință ridică întrebări privind echilibrul dintre libertatea de exprimare și necesitatea de a proteja integritatea procesului electoral. În multe jurisdicții, inclusiv în România, legislația interzice explicit fotografierea buletinului de vot pentru a preveni posibilele forme de influențare sau cumpărare a voturilor.

O perspectivă istorică: votul secret în Roma antică

Conceptul de vot secret nu este nou. În Roma antică, introducerea votului secret a fost o măsură menită să reducă influențele externe asupra alegătorilor. Cicero, în lucrarea sa „De Legibus”, discuta despre structura ideală a statului și despre importanța protejării procesului electoral de corupție și presiuni. Deși nu se referă direct la votul secret, preocupările sale privind integritatea electorală subliniază relevanța acestui principiu încă din acele vremuri.​