Video INTERVIU Victor Ponta, candidat la prezidentiale: Eu l-aș fi susținut din toată inima pe Aurel Pop drept candidat al coaliției

Într-un interviu acordat ziarului Adevărul, Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, vorbește despre schimbările pe care le-ar face dacǎ ar ajunge la Cotroceni.

Foto: Inquam

Adevărul: Ce v-a determinat să candidați din nou și ce ar însemna un nou eșec? Ar fi un eșec?

Victor Ponta: În viață am avut destule momente în care am câștigat, dar probabil și mai multe în care am pierdut și nu-mi place să pierd. Dar să știți că am învățat mai mult din înfrângeri decât din victorii, când câștigi toată lumea e în jurul tău, toată lumea îți spune ce bun ești și ce extraordinar. Când pierzi rămân lângă tine doar cei foarte puțini și înveți din propriile tale greșeli și încerci data viitoare să fii mai pregătit. 

Eu m-am schimbat mult în acești 10 ani, nu doar vârsta biologică. Am avut ocazia să trec prin momente dificile. Am avut acele dosare pe care mi le-a făcut doamna Kovesi și domnul Iohannis. Am câștigat, slavă Domnului, justiția mi-a făcut dreptate.  

Am lucrat în zona privată și am învățat foarte mult. Acolo unde statul nu îți dă nimic, statul îți ia. Și am învățat că, de fapt, toți banii care vin din zona publică vin de la niște oameni din zona privată care muncesc, plătesc taxe, duc această viață activă. Nu m-aș imagina să stau un an, nu 10 ani șomer. Au fost 10 ani în care am evoluat și am crescut ca experiență de viață. M-ați întrebat direct și vă răspund direct: de ce m-am hotărât să candidez încă o dată, pentru că am fost realmente șocat de ce s-a întâmplat ultima dată, în noiembrie. Am văzut o nemulțumire a oamenilor față de partidele tradiționale PSD-PNL. A fost prima dată când nu au intrat candidații PSD și PNL în turul II. O nemulțumire extraordinară. Am văzut un gest pe care îl cred greșit, acela de a anula turul II al alegerilor, doar pentru că nu a intrat candidatul PSD și PNL în turul II. Am văzut o schimbare istorică în America, nu neapărat în bine sau în rău, o schimbare de care probabil vorbim puțin mai încolo. 

America este într-o schimbare și lumea este într-o schimbare. Am avut o discuție cu domnul Ciolacu și cu domnul Bolojan. Le-am spus cum văd eu și cum ar trebui să schimbăm și noi România. Mi-au dat dreptate amândoi, după care au spus că îl pun candidat pe Crin Antonescu. 

Și am zis stați, vorbim de 2025, nu vorbim de 2010 sau 2015. Nu vă întoarceți în timp. Mi s-a părut că nu au înțeles votul oamenilor, că nu au înțeles cât de grav a fost să se anuleze alegerile. Că nu au înțeles ce schimbare va veni dinspre America spre Europa și spre noi. Și atunci am zis voi candida ca independent. Nu am cerut niciodată sprijinul partidelor. Și cu impresia că suntem într-o criză internă extrem de gravă, cea mai mare criză de după 1989 în ce privește economia, serviciile publice și încrederea oamenilor în instituții, și suntem în cea mai mare furtună internațională de după 1989, în care România are nevoie de un om cu experiență, și care nu depinde de partidele politice. 

A: Ce candidat considerați că ar fi fost potrivit să fie susținut de actuala Coaliție?

V.P: S-a vorbit la un moment dat de o personalitate de genul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, pe care eu l-aș fi susținut din toată inima și care cred că ar fi putut să reprezinte coaliția de guvernare. Pe de o parte, pe filonul acesta patriotic, de care românii au nevoie, și pe de altă parte de garantare a libertăților individuale. Nu au vrut cei trei lideri. Domnul Ciolacu, domnul Predoiu și domnul Kelemen Hunor nu au vrut o personalitate. Ar fi putut să îl pună pe Ilie Bolojan, care cu siguranță intra în turul II, nu știu dacă câștiga. 

Au vrut să continue. Au spus așa: domnule, noi am fost sub Klaus Iohannis atâția ani și a trebuit să stăm în genunchi în fața lui Klaus Iohannis, o să ne punem un președinte care să stea el în genunchi în fața noastră. Nu se va întâmpla, au calculat greșit și ne costă foarte mult pe toți. Uitați-vă cum a început anul, cu un deficit îngrozitor, cu amânarea pensiilor și alocațiilor, cu taxe mărite. E un preț foarte mare pe care îl plătim, pentru un calcul făcut de câțiva lideri de partid, total greșit.  

A: A apărut recent o informație conform căreia fiului lui Donald Trump, Donald Trump Jr, va veni în România înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Vǎ veți întâlni? 

V.P: Dacă va veni la București, sigur că mă voi întâlni, cum mă întâlnesc, de altfel cu toți reprezentanții țărilor partenere, America sau Europa, cum răspuns la toate solicitările presei internaționale, așa cum am răspuns și la dumneavoastră. Pentru că partenerii noștri externi trebuie să știe care este proiectul meu de țară. O parte dintre ideile mele sunt acceptate sau lăudate, altele criticate. Ieri am spus într-un interviu la Reuters că eu ca președinte voi susține în continuare angajamentul României în NATO, EU, dar nu voi mai fi de acord cu concurența neloială din Ucraina pentru agricultorii români. Am primit critici din exterior pentru asta. Dar oamenii trebuie să știe ce vreau să fac ca președinte. Și să o spun foarte clar, apropo de Administrația Trump, am spus foarte clar că din punctul meu de vedere, relația militară cu SUA este esențială, și că vreau ca președinte să investim mai multe resurse financiare în primul rând în Baza Mihail Kogălniceanu. Dacă se poate să fim cea mai mare bază din Europa, va fi un lucru bun pentru România. Deci răspunsul meu este: sunt foarte pro-american, sunt foarte pro-european, dar în primul rând sunt pro-români, și orice partener care ne tratează cu respect este binevenit. 

A: Aveți susținerea oficială sau informală a lui Donald Trump Jr.?

V.P: Nu și nici nu se pune problema ca cineva din afară să își anunțe susțineri în România. Eu vreau să am susținerea românilor și numai românii să decidă cine le este președinte. Domnul Iohannis a fost un președinte impus din afară. 

A: De cine?

Impus de către partenerii europeni în mod special, și de către cei care, iată, România s-a îndatorat în 10 ani de mandat Klaus Iohannis cu 200 de miliarde de euro. 

A: La ce vă referiți când spuneți impus? Pentru ca a fost ales de români.

Sigur că a fost, dar a fost sprijinit, a fost foarte sprijinit, și domnul Iohannis, din păcate, din punctul meu de vedere, a acționat de cele mai multe ori nu ca președinte al românilor, ci al Austriei, al Ucrainei, al Bruxelles.  

A: Digi24.ro a publicat un articol referitor la o rețea de pagini de Facebook care v-ar susține. Ce știți despre aceste pagini?

V.P: Nu știu. Eu am cont de Facebook, de Instagram, de TikTok care are foarte mulți următori, și în rest, faptul că Digi24 îl susține pe Nicușor Dan împotriva mea, e dreptul lor jurnalistic să susțină un candidat 

Nu știu. Știu doar că Digi24 îl susține pe Nicușor Dan, e dreptul lor. 

Dacă aș sta pe internet să mă uit ce apare despre mine mi-ar trebui probabil 50 de ore pe zi. Am o echipă de 5 tineri. Eu le zic copii pentru că sunt de vârsta lui Andrei, băiatul meu cel mare. 5 copii care mă ajută cu partea de filmat și de postat. Nu am banii pe care îi au cei de la partide, PSD, PNL, AUR. Nici nu vreau să cheltui aceste resurse. Digi24 îl susține pe Nicușor Dan, e dreptul lor. Antena 3 pe Crin Antonescu. 

Eu am o activitate de care sunt foarte mândru și echipa mea formată din tineri e mai deșteaptă cu bani mult mai puțini și mult mai creativă, decât echipele contracandidaților 

A: Deci este o coincidență că această pagina a fost închisă?

V.P: Sincer, cred că sunt mii de pagini care mă critică. Nu știu despre ce vorbesc. Îi rog frumos pe cei de la Digi24 să fie corecți în campanie. Îl susțin pe Nicușor Dan, dar nu trebuie să o facă atacându-ne pe noi.

Vă dau o altă informație. Nu am fost niciodată invitat la o dezbatere electorală, de exemplu la postul Antena 3. E dreptul lor să nu mă invite. E dreptul lor. Nu mă supăr

A: Referitor la finanțări, ați primit donații pentru campanie?

V.P: Nu. Începând cu 4 aprilie, conform Legii, am început să primesc numai de la persoane fizice române, persoane fizice și numai cetățeni români, într-o limită prevăzută de lege, am primit împrumuturi. Împrumuturile s-au făcut numai prin act notarial. S-au dus în contul de campanie. Este un cont deschis.

A: Ce sumă?

V.P: Nu știu pentru că mandatarul financiar se ocupă. Eu nu am acces la acest cont. 

A: Dar știți de la cine ați împrumutat bani?

V.P: Se declară la AEP lista cu persoanele. Și vă spun de pe acum ce am discutat eu cu mandatarul financiar. 

A: Ne puteți da nume?

V.P: O să vă dea AEP. Eu nu vă pot da nume pentru că nu eu fac împrumuturile, ci mandatarul financiar. Pot doar să vă spun că indicația mea pentru mandatarul financiar a fost aceea ca aceste sume să fie folosite strict pentru promovare online. Eu nu plătesc emisiuni la televizor. După cum ați constatat, nu am avut „billboardurile acelea uriașe ciuci”, cum era anul trecut, că erau sute de panouri cu fața lui Nicolae Ciucă. Acum au fost sute de panouri cu fața lui Nicușor Dan. Nu am avut așa ceva, nu am pe ce să cheltui bani în campanie, decât pe  promovarea online și cred că românii se informează foarte bine acum din online. Ne văd acolo pe toți și decid la vot. 

A: În țară mergeți ?

Sigur că merg în țară. Și în țară, și în Europa am mers și voi merge în continuare să transmit ceea ce am de transmis vizavi de proiectul de țară, de agenda mea și de ceea ce îmi propun să fac ca președinte. 

A: Deci donații nu ați primit, aveți împrumuturi.

V.P: Da, toate la AEP. AEP-ul, dar e vorba numai de cetățeni români, persoane fizice. Nu am voie să primesc de la firme. 

A: Le faceți publice?

V.P: Bineînțeles. Categoric da, când se termină partea de împrumuturi, și când AEP mi le aprobă de fapt, că ăsta este scopul. AEP să constate respectarea Legii, cheltuieli, evident că le voi face publice. 

A: Dacă veți câștiga, ce echipă aveți?

V.P: Voi dori să avem un alt guvern, pentru că Guvernul actual este epuizat, și voi discuta cu liderii tuturor partidelor politice din Parlament, pentru a găsi o formulă. Am în minte persoana premierului, o s-o anunț pe 19 mai. Dar o echipă competentă, care să ne scoată din această gravă criză economică. În ceea ce privește echipa de consilieri, cei care nu vor fi în Guvern, spre deosebire de ceilalți contracandidați, am o experiență de prim-ministru, de ministru și oameni cu care am lucrat și am avut rezultate bune, și în zona de politică externă, și în zona economică. Vor fi alături de mine. Pot să vă spun doi oameni care în zona economică și de finanțe am lucrat foarte bine: cu Eugen Teodorovici, cu Marius Nica, cu Ioana Petrescu.

În zona de politică externă am lucrat foarte bine cu Titus Corlățean. Îl urmăresc și am avut ocazia în această perioadă să văd opiniile exprimate de Dan Dungaciu. Sunt oameni cu care sunt compatibil, dar eu nu voi fi omul consilierilor, eu voi fi președinte. 

Îmi voi face echipa din oameni pe care îi cunoașteți și cu care am lucrat în trecut. Vreau să fiu un președinte „cripto-frienly„ și „bitcoin-friendly” și voi avea un înalt reprezentant pentru tehnologie, pentru blockchange, pentru criptomonede, care va veni din zona privată. În schimb, oameni cu care am colaborat și cu care am avut rezultate bune.   

A: Știți care este numele acestui înalt reprezentant pentru tehnologie?

V.P: Este cel care mă și sfătuiește în acest moment pentru tot ceea ce propun pe tehnologie, și după 19 mai spre să accepte să lase puțin zona privată și să vină în zona publică. 

A: În zona de securitate și apărare cu cine v-ați consulta?

V.P: Cu partenerii noștri internaționali și cu oameni din România care au o experiență atlantică și europeană solidă. (...) Președintele țării va decide. Consilierii își spun părerea. Eu voi decide și am niște idei foarte clare legate de rolul României în NATO și UE. Este o realizare extraordinară pentru România și trebuie să rămână în NATO și UE. Oricine propune orice altceva, nu sunt de acord. Dar în cadrul NATO și UE, până la urmă sunt singurul prim-inistru care a fost la Consilii Europene. Știu și am niște proiecte foarte clare, care dacă mă întrebați vi le spun, iar eu cred că România poate și trebuie să iasă din amorțeala asta din ultimii ani sau din dezinteresul, lenea lui Iohannis, și să fie activă pe plan european și în cadrul NATO. 

A: Aveți susținere din PSD? Cine vă susține?

V.P: Bineînțeles. Și din PSD, și din PNL. Poporul PSD care știe că atunci când eram premier, pe de o parte m-am ținut de cuvânt, salarii, pensii, alocații. Dar și în zona liberală, sunt premierul care a redus taxa TVA, impozitul pe dividende, contribuțiile de asigurări sociale. Firmele românești și acum spun, codul lui Ponta a fost cel mai bun pentru noi și, din păcate a fost măcelărit în acești 10 ani. 

Sunt convins că am mulți suporteri din AUR care știu că am candidat acum 10 ani cu sloganul „Mândri că suntem români”, că sunt patriot. Și faptul că nu depind de partide este cel mai mare câștig. Voi colabora cu partidele politice. Nu există democrație fără partide, dar nu depind de niciunul și nu îmi va impune niciunul ceea ce voi face ca președinte. E o mare diferență, apropo și de 2014, când era echipa PSD în jurul meu. Acum sunt chiar independent și repet, pot să colaborez și voi colabora cu toată lumea, dar nu depinde de nimeni și nu sunt dator nimănui. Dacă ajung președinte voi fi îndatorat strict românilor și nimănui altcuiva. 

A: Ați fost premier și acum vă prezentați candidat anti-sistem. Cum ați descrie sistemul ?

V.P: Are niște fețe acum sistemul: Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Hunor Kelemen și Crin Antonescu. Sunt oamenii care au condus România în ultimii 35 de ani, practic. Eu vorbesc de ultimii 5 ani, după pandemie. Ei au condus România, și o conduc și azi. Perioadă în care România a scăzut din punct de vedere economic, al serviciilor de sănătate, nu a avut respect și activitate pe plan internațional, și din păcate, după decembrie, când s-au anulat alegerile, și-a afectat grav valorile fundamentale, dreptul la vot. 

Nu cred că trebuia scos Călin Georgescu, nici Șoșoacă, niciun om care nu e condamnat penal nu trebuie să fie eliminat din cursa electorală. Au limitat și comit abuzuri, apropo de cei care postează pe diverse rețele sociale. E vorba de libertăți fundamentale care au fost încălcate. Ei sunt sistemul, că m-au exclus pe mine din partid că le-am spus adevărul. M-au mai exclus o dată și tot mi-au dat dreptate după. 

A: Alegerile au fost anulate de CCR.

V.P: Au fost anulate de CCR, în urma solicitării și raportului făcut de niște oameni politici: CSAT, Klaus Iohannis-PNL, Marcel Ciolacu-PSD, Cătălin Predoiu-PNL. 

A: Adică CSAT e sistemul?

V.P: Nu, vorbesc despre partidele politice care au pus mâna pe guvernare și nu vor să accepte că poporul are dreptul să voteze și altceva decât pe ei. Și expresia nefericită a lui Ciolacu: „Noi avem 98% din puterea din țara asta, cum adică să nu ținem noi puterea?”

Arată o gândire greșită, pe care oamenii au respins-o la vot. Nu întâmplător, în turul II au ajuns Călin Georgescu și Elena Lasconi, care nu erau din cele două partide. La fel se va întâmpla și în mai. 

A: Când făceați parte din USL erați o parte a sistemului?

V.P:  Ne luptam. Sistemul era Traian Băsescu și guvernele sale. (...) Cei care dețin puterea. 

A: Ați fost și dvs parte din sistem.

V.P: Sigur, și ca prim-ministru am pus sistemul să lucreze pentru oameni. Și tot ce am luat ca măsuri atunci pe zona economică, chiar l-am pus să lucreze pentru oameni și așa voi face din nou. Acum sistemul lucrează pentru liderii de partide și este foarte rău. 

Fiecare are dreptul la viziunea sa, fără să fie persecutați pentru asta. Eu, de exemplu, dincolo de dosarele penale politice care mi-au fost făcute, nu sunt de acord ca cei care sunt împotriva Guvernului și a puterii să se trezească cu mascații la ușă. Nu așa cred că arată o societate democratică și nu se va întâmpla acest lucru cu mine președinte.

A: Ați avut persoane din familie sau din cercul apropiat cu legături cu Securitatea înainte de '89?

V.P: Nu. Mulțumesc pentru întrebare. Se propagase o chestie despre bunicul meu care a fost evreu rus sau ceva de genul ăsta. M-am dus la mama mea și mătușa și le-am întrebat. Au râs și au zis „termină, este machidon, aromân, s-a născut și a trăit lângă Constanța. A murit tânăr”. 

În felul ăsta mi-am descoperit 25% dinspre4 partea mamei. De la lucrurile rele apărute, de la un fake-news pe internet, eu l-am transformat în ceva pozitiv, de care sunt foarte mândru.  

A: I-ați schimba pe cei care conduc acum serviciile?

V.P: Deocamdată, SRI nu are directori civili și este foarte rău. Doi ani de zile, conducerea militară este normal să fie acolo, dar la nivel de adjunct, lipsa acesteia este o vulnerabilitate pentru SRI și, da, aș începe imediat discuțiile cu partidele din Parlament pentru a numi un director civil, o persoană cu experiență și internațională, pentru că SRI, ca și SIE, trebuie să colaboreze cu partenerii americani, britanici, francezi, și care să aibă ca obiectiv, dincolo de asigurarea securității, colaborarea cu serviciile din NATO și asigurarea independenței și neimplicării politice a celor două.

Din punctul acesta de vedere, în ultimii ani, eu nu am simțit că serviciile au decis cine o să fie președinte, prim-ministru, ceea ce este un lucru bun și trebuie să rămână așa. 

A: Ce experiența considerați că ar trebui să aibă viitorii șefi de servicii?

V.P: Experiență diplomatică sau justiție, adică niște oameni care să spună „cunosc Legea, vă asigur că SRI și SIE nu se implică în politică, dar nu vă băgați nici voi peste servicii: președinte, prim-ministru, Parlament Un tip de control al faptului că serviciile de informații lucrează pentru România. În ultimii doi-trei ani mi s-a părut că suntem în direcția bună. 

A: Ați opta pentru menținerea dlui Vlase la SIE?

V.P: Nu cred că eu, ca președinte, trebuie să decid singur. Și aș opta pentru o analiză. Cum și-au făcut toți datoria, cine își face datoria rămâne, cine nu pleacă. Nu am niciun fel de parti-pri-uri și niciun fel de conflicte personale, și chiar dacă am conflicte personale le voi uita. 

Obligația președintelui este de a lucra cu toți cetățenii. 

A: Chiar și cu Crin Antonescu?

V.P: Domnia sa nu prea lucrează de 10 ani, e șomer. Dacă aș putea să îl pun la muncă, și dacă ar vrea să muncească, nu ar fi rău nici pentru el să lucreze ceva. Nu e ușor să îl pui la muncă pe Antonescu, că fuge de muncă. 

A: Care ar fi principalele modificări pentru care ați opta la legile securității naționale? 

V.P: Aș dori, și voi iniția acest lucru, să avem niște legi moderne, care să asigure cadrul legal pentru independența față de politica serviciilor de informații, pentru cooperarea cu celelalte țări NATO, și aș adăuga ceva, voi susține în CSAT. Traficul de droguri, din punctul meu de vedere, trebuie să fie echivalat terorismului și toate mijloacele legale împotriva terorismului să fie folosite și împotriva traficului de droguri. Traficul de droguri este o amenințare la securitatea națională și la viitorul României și aș da serviciilor de informații mult mai multă putere, poliției și Parchetului, în acest domeniu.

A: Cunoașteți ofițeri ai serviciilor secrete? Au apelat la dvs date fiind cunoștințele la nivel înalt din plan extern pe care le aveți? 

V.P: Îi cunosc pe cei doi adjuncți, sigur că da. Îi cunosc din perioada în care eram prim-ministru. De la întâlniri oficiale. Niciodată. 

Dacă aș știi ceva de securitatea națională, bineînțeles că le-aș spune instituțiilor statului. Cred că serviciile lucrează pentru România și așa trebuie să fie. 

A: Este eficient controlul civil asupra serviciilor de informații?

V.P: În cadrul comisiilor? În acest moment avem niște politruci care conduc comisiile de control. De ce? Nu îi respectă nimeni. Nu îi respectăm nici noi, cum să îi respecte serviciile de informații. Aici PSD și PNL au greșit grav. 

Domnul Bejinariu are o experiență mult mai mare și am mai mare încredere. A fost ministru, chiar și prim-ministru interimar, dar când pui la SIE un politruc de la PNL și vicepreședinte un alt politruc de la PSD, e o desconsiderare pentru serviciile de informații. E foarte important să pui niște oameni serioși. 

A: Deci nu aveți o problemă cu modul în care se face controlul?

V.P: Nu, așa funcționează. Am o problemă, și aici întâmplător cazul comisiei SIE este cel mai evident, și PSD și PNL și-au desemnat niște politruci. Nu au nici capacitate intelectuală, nici educația, de a înțelege ce înseamnă un serviciu de informații externe. Nici nu știu dacă vorbesc limbi străine. Nu trebuie făcut așa. E jenant să pui niște, nu știu, de la PSD e domnul ăla Stor, să îl pui pe Stroe să audieze niște ofițeri. Doamne ferește. Nici nu ar trebui să vorbească în fața sau Muraru. Fac un comentariu pentru că știu despre cine este vorba. 

Adică trebuie să respecți Serviciul de Informații Externe și să pui niște parlamentari cu experiență, cu educație, cu înțelegere a fenomenului. Nu poți să dai8 niște sinecuri. 

Cu siguranță sunt oameni educați în Parlament. 

A: Ați văzut evoluția lui Călin Georgescu pe TikTok înainte de alegeri? 

V.P: Am văzut raportul făcut și aici este ceva foarte ciudat. Societatea românească va penaliza cu siguranță. Am văzut, dincolo de declarații și de analize jurnalistice, am văzut raportul celor de la TikTok, care spun negru pe alb: 27 de mii de conturi false au fost făcute de către AUR și folosite pentru Călin Georgescu sau George Simion. Deci AUR primește subvenție de la bugetul de stat, domnul Simion a folosit-o pentru 27 de mii de conturi false. Domnul Simion e în cursă și Călin Georgescu este eliminat. Ata este o nedreptate. Adică cel care a primit banii și a făcut conturile false e bine mersi și celălalt este scos din cursă. Nu e corect.

A: Autoritățile au legat această evoluție de o intervenție a Rusiei, a unui actor statal. A fost o evoluție naturală ?

V.P: Nici vorbă. A fost o intervenție directă și plătită din bani publici a echipei de consultanți de la PNL și a domnului Simion, de care evident, Rusia, care este adversarul nostru, normal că a profitat. Cum să nu profiți când cineva este atât de inconștient să îți dea apă la moară. 

A: Spuneați că l-ați fi votat pe Călin Georgescu.

V.P: În turul II au intrat doamna Lasconi și domnul Georgescu. Eu l-am votat pe Marcel Ciolacu în turul I. 

A: Pentru că era pregătit sau pentru că era reprezentantul PSD?

V.P: Din loialitate personală. Eu i-am spus și public. Am spus și public că l-am sfătuit să nu candideze la președinție. Nu mi-a ascultat sfatul, nici eu nu i-am ascultat pe cei care mi-au zis în 2014 să nu candidez și mi-au dat un sfat bun, și nu i-am ascultat. Deci îl înțeleg pe domnul Ciolacu.

În turul I, din loialitate personală, l-am votat pe domnul Marcel Ciolacu. În turul II au ajuns Lasconi și Georgescu. Pe domnul Georgescu nu l-am văzut de 10 ani de zile. L-am cunoscut acum 10 ani. Pe doamna Lasconi am văzut-o mult mai des. 

Uitându-mă la cum arată Administrația Trump, cred că pentru România, dintre cei doi, mai bun e Călin Georgescu. Nu a fost turul II, pentru că nu au intrat reprezentantul PSD și PNL. Și văd acum, când se conturează că nu va fi reprezentantul în turul II, sunt oameni care ar vrea să anuleze și aceste alegeri. Cred că ar fi o greșeală capitală și o trădare a interesului României. 

Nu comentez ce spun alți candidați. Am suficientă experiență politică ca să am propriile mele idei. 

A: Considerați că Ucraina e un "stat inventat, care nu există"?

V.P: Ucraina este vecinul nostru, cu care trebuie să avem relații bune.

A: Scutul de la Deveselu e o "rușine a diplomației"?

V.P: Este foarte bun pentru România, și Baza de la Mihail Kogălniceanu la fel, și este în interesul României să își păstreze relația militară cu SUA. 

A: "Vladimir Putin este un om care își iubește țara"?

V.P: E un dictator. 

A: În ce circumstanțe l-ați cunoscut pe Călin Georgescu?

V.P:Cred că la o manifestare la Banca Națională. Am fost invitați împreună în perioada în care eram prim-ministru. Știu că lucra la o organizație neguvernamentală, Clubul de la Roma. De atunci nu ne-am văzut. 

A: Spuneați că Guvernul a obosit și că l-ați schimbat, dar dvs l-ați consiliat pe dl Ciolacu.

V.P: Singurul domeniu pe care am avut o părere și îmi pare rău că nu a luat în considerare. I-am „nu mări taxele”. Era experiența mea de prim-ministru. Și eu în 2012 am fost cu taxa pe stâlp, cu acciza, foarte rau am făcut. Mi le-am luat înapoi, tot eu, și în 2014-2015 am făcut un regim fiscal predictibil și stabil.

Și i-am spus domnului Ciolacu, nu umbla la taxe, mai ales în decembrie, pentru că efectul va fi invers. A avut altă opinie, și e dreptul lui, el e prim-ministru. A avut altă opinie, a adoptat faimoasa ordonanță trenuleț. Eu o consider odioasă acea ordonanță pentru mediul de afaceri. Și a greșit.

A: V-a consultat?

V.P: Cred că am avut o discuție, am mai avut o altă discuție la un moment dat, dar într-un cadru mai mare, în care am spus un lucru, pe care îl cred și acum, nu vă bate joc de militari și de polițiști. Dați-le drepturile înapoi, conform legii 223 din 2015, și conform ceea ce ați promis în întâlnirile cu ei.

A fost o șmecherie foarte urâtă, jignitoare pentru militari și polițiști, s-au făcut că adoptă legea în Parlament, după care au vorbit cu doamna Renate Weber, să o conteste la Curtea Constituțională, ca să nu intre în vigoare.

A: Știți sigur că așa s-a întâmplat?

V.P: Eu vă asigur că dacă voi fi ales președinte, la rectificarea bugetară, din luna iulie, voi solicita Guvernului, imperativ, să introducă drepturile militarilor și polițiștilor. În caz contrar, nu voi promulga legea privind rectificarea bugetară. Pentru că, unu, nu poți să-ți bagi joc de militari și polițiști, e incorect. În al doilea rând, ai o oportunitate în acest moment, când Comisia Europeană a zis: cheltuielile militare nu ți le mai bag în deficit.

Cheltuielile de personal sunt cheltuieli militare. Deci, te lasă și Comisia Europeană, nu poți să spui, domnule, nu mă lasă Comisia sau fac deficit prea mare. Primul lucru, când spui creșterea cheltuielilor militare, te gândești la oameni. Nu la fiare, cum se zice, la tancuri, tunuri și avioane. Te gândești la oamenii care trebuie să aibă grijă de tancuri, tunuri, avioane sau polițiști. Și atunci au și spațiu fiscal, ca din semestru 2, să se țină de cuvânt față de militari și polițiști.

Și voi garanta acest lucru, că îl vor face.

A: Ce alte schimbări ați propune pe zona de apărare?

V.P: În primul rând, să fii sigur că oamenii care servesc în zona militară, aici includ și polițiști și servicii de informații, își primesc drepturile lor legitime. Nu poți să te duci la război sau să te aperi de o agresiune când armata ta este batjocorită de generali. Cum s-a întâmplat. De generalii politici vorbesc, nu generalii militari.

În al doilea rând, cred că România are în acest moment potențialul și știu de niște proiecte foarte concrete, de a spune, domnule, creștem cheltuielile de înarmare, cu condiția să producem în România. Știu că există un proiect, apropo de fabrică de pulberi. Știu că este un proiect care funcționează deja la Bacău, apropo de avioanele americane F-16. Știu că la Craiova există asemenea proiecte. Deci da, investim mai mult în apărare, dar hai să producem în România pentru că avem o industrie militară care a fost abandonată în ultimii ani. 

Și al treilea lucru, aș lua așa un dosar, dar doar pe prima pagină, cu cifre foarte clare. Aș merge la domnul Trump, la Washington sau la Mar-a-Lago. Mai bine la Mar-a-Lago, că acolo e mai receptiv. Aș face ce a făcut președintele Finlandei. M-ar bate la golf și la final i-aș pune în față proiectul Mihaill Kogălnicianu, „the biggest, the largest American base in Europe”.

Astea-s cifrele, atâția bani băgăm noi, băgați și voi bani. Și sunt convins că domnul Trump, după ce se va uita pe cifre, va scrie pe rețea socială „garantez securitatea României”, așa cum a spus despre Polonia. Și n-a zis despre România, despre Polonia a spus, eu garantez securitatea militară a Poloniei. După ce s-a văzut cu Donald Tusk. România n-a primit încă această garanție și trebuie să o primească. Și o va primi.

A: Cu dvs președinte? 

V.P: Da. Așa cum sunt convins și nu-i un atac politic. Este o convingere a mea, apropo de ce am văzut în America, cu un președinte gen Nicușor Dan, nu, nu vom avea relații cu America.

A: De ce credeți asta?

V.P: Pentru că sunt școli de gândire total diferite, mentalități politice, ideologii total diferite. Și am văzut în cercul intim reacția absolut negativă la tot ceea ce ei spun în engleză, „the Soros guys”. Nu cred că cineva se va răzgândi la Washington asupra acestui lucru. Și sper ca România să aleagă bine pentru viitorul nostru.

A: Cum vedeți varianta unei armate europene?

V.P: E un proiect frumos care nu se va pune în practică, a existat și înainte. Nu se va pune în practică prea curând. Să vedem dacă dincolo de declarații publice și de summit-uri și de fotografii se va trece efectiv la implementare. Dacă se va trece, va dura 5-10 ani.

Azi, în fața inamicului României și al Europei, și anume Rusia condusă de Putin, singura țară care ne garantează și nouă, și Ucrainei, și celorlalți, și țărilor baltice securitatea militară, este America. E o constatare pragmatică. Oricine vinde iluzii că nu avem nevoie de America, că Ucraina nu are nevoie de America în războiul cu Rusia, e o iluzie criminală aceasta, pentru că înseamnă vieți omenești.

Nu, America trebuie să rămână implicată și în Ucraina, și în România, și în țările baltice, iar România, dincolo de Statele Unite ale Americii, are doi parteneri esențiali în această zonă, Polonia și Turcia. Îi cunosc pe amândoi liderii, și pe Donald Tusk, și pe Erdogan. Am avut relații foarte bune cu amândoi, și cred că România, întrând sau întărind această colaborare Polonia-România-Turcia, și având Statele Unite alături, este o țară sigură, din punct de vedere militar, în fața Rusiei.

A: Care sunt măsurile principale pe care le-ați propune în zona economică?

V.P: Pornim cu cei care trebuie să implementeze. Un guvern nou care să pornească de la criteriu competenței. PSD, PNL, DMR, AUR, USR, peste tot sunt oameni competenți. Nu cred că s-au strâns toți într-un singur partid, sau că există un partid numai de oameni răi, nici vorba. Însă e vorba de criteriu competenței. Acest criteriu n-a funcționat în ultimii ani. Criteriul principal a fost să te pună partidul. Cam cum era în anii 45-50 cu partidul comunist, așa s-a întâmplat acum.

A: Cine ar fi un politician competent? Ilie Bolojan e o variantă?

V.P: Eu știu exact pe cine vreau și pe cine voi propune prim-ministru. O să vă anunț pe 19 mai. Am o părere foarte bună despre capacitatea administrativă a domnului Bolojan. Însă e normal să anunț acest lucru după ce sunt ales președinte și după ce discut cu partidele politice. Dar, dincolo de asta, voi solicita aplicarea legilor pe care tot ei le-au dat. Anul trecut ei au dat, nu noi doi.

Au dat legea pensiilor, după care nu au mai aplicat-o. Anul trecut au dat legea privind drepturile militarilor și polițiștilor, pe care ei nu au mai aplicat-o. Legile pe care le-au dat trebuie să le pun în aplicare. Alocații și așa mai departe. În același timp, pe zona economică, trebuie stabilit, și voi asigura acest lucru pentru mediul de afaceri, ceea ce de fapt era în codul fiscal și n-a mai fost respectat. Nici o măsură nu se aplică în timpul anului. Orice vrei să modifici la Codul Fiscal se aplică de la 1 Ianuarie anul următor. Să fie previzibil, să poți să lași firmele să se pregătească. Și cu siguranță voi impune noului guvern, chiar din semestru 2,  revenirea la toate facilitățile pentru IT, agricultură și construcții.

Scoaterea acestor facilități, nu doar că au prăbușit cele trei domenii esențiale, motoare de dezvoltare pentru România și IT-ul și agricultura și construcțiile, dar o să vedeți și s-a dovedit în primele trei luni, au prăbușit și încasările Guvernului. Adică Guvernul și-a dat singur gaură în barcă, distrugând cele trei domenii, IT-ul, agricultura și construcțiile, care nu doar că produceau dezvoltare, salarii în zona privată, oameni tineri, ci de fapt produceau și taxe pentru Guvern. O măsură mai proastă era greu de imaginat pentru România.

A: Ați aviza eventuale măriri de taxe pentru cetățeni? 

V.P: Dacă se va trece și guvernul va face un proiect coerent pentru impozitarea diferențiată, progresivă, da.

A: E necesară reforma în zona de politică externă?

V.P: Acum nu acționăm. De câțiva ani România nu are niciun fel, sau mă rog, când se mai întâmplă câte o catastrofă, cum a fost chiar zilele astea cu, așa-zișii speciali (n. r. -emisari) Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs. Părea că suntem dintr-o comedie proastă.  Cu doi oameni care se duceau pe la Mar-a-Lago, cică să vorbească. 

A: E o abordare greșită?

V.P: Total greșită. Înseamnă că nu înțelegi nimic despre cum se face politica internațională și faci și de râs România. Nu poți să desemnezi așa niște personaje, caricaturale până la urmă. Dar vorbesc că România n-a existat pe plan internațional, pentru că președintele a confiscat toată politica externă, domnul Iohannis, după care a folosit această confiscare pentru excursiile sale: în insula Capului Verde, în Asia, în Africa, nu știu, în avion, nu s-a întors cu nimic de acolo.

A: Nu depinde și de ambasadorii României?

V.P: Bineînțeles, sunt o persoană activă. Am mare experiență pe zona internațională și bineînțeles că eu voi dori să colaborez cu primul-ministru, în primul rând. Eu cred că primul-ministru trebuie să meargă la Consiliile Europene când sunt teme economice, sociale. Asta credeam când eram prim-ministru, nu m-am răzgândit acum.

În continuare, primul ministru trebuie să meargă la Consiliile Europene, când temele sunt de guvern. Președintele României merge la Consiliile Europene când e vorba de apărare, de securitate, de politica externă. Altfel, nu mă duc eu toată ziua la Bruxelles, când de fapt trebuie să meargă primul-ministru, când sunt teme de prim-ministru.

Evident că Ministerul de Externe a fost atrofiat în această perioadă. N-a avut activitate pentru că primul-ministru n-avea deloc activitate externă. Pe vremea mea aveam o vizită externă pe lună.

Premierii nu știu dacă au ieșit  o dată pe an din țară, și timid așa. Ministerul de Externe trebuie modernizat. Trebuie președintele, primul-ministru, ministru de externe, când merge într-o vizită oficială, să aibă avionul jumătate plin cu oameni de afaceri români, care fac business și pe care statul român trebuie să-i sprijine să facă business în străinătate.

Și trebuie să fim prezenți în tot ceea ce ține de România. În Consiliul European nu se poate să discute despre închiderea mineritului și a energiei pe cărbune și tu să trimiți o persoană, Virgil Popescu, cred că îl chema, de la PNL, care să semneze așa ceva. Asta e o trădare, e o subminare a economiei naționale.

Nu poate să se discute în Consiliul European despre prelungirea intrării în țară a grânelor din Ucraina și tu să fii de acord cu așa ceva, falimentându-i pe agricultorii români. Așa văd eu politica externă în cadrul Uniunii Europene și în afara României. 

A: Deci ați alege persoane mai bine pregătite.

V.P: Și mult mai moderne, Nu mai putem să mai facem politică ca acum 20-30 de ani. Acum suntem membri ai Uniunii Europene. Slavă Domnului, o mare realizare, extraordinară. Hai să ne comportăm ca membri, nu așa, ca cei cuminți din spatele clasei care trebuie să accepte.

De fapt, noi n-am avut politica. Președintele Iohannis s-a dus 10 ani la Consiliul European, nu s-a întors niciodată cu nimic pentru România de acolo. Nu se poate. Eu am fost la Consiliurile Europene și am văzut că doamna Merkel se bătea pentru Germania, domnul Hollande pentru Franța, domnul Borisov pentru Bulgaria sau Orban pentru Ungaria. Și așa cred că trebuie să facă un lider politic, președinte sau prim-ministru. 

A: Traian Basescu a avut o abordare mai bună în zona de politică externă?

V.P: Mult mai bună decât Klaus Iohannis. Categoric mult mai bună. Cu politica internă a  domnului Basescu n-am fost de acord. Dar politica externă, sigur, de 10 ori mai mult decât Klaus Iohannis și pe parteneriatul special cu Statele Unite, cred că în 2011 s-a semnat, și pe faptul că era contondent în Consiliul European, categoric. Nu există nicio comparație. Klaus Iohannis nu a fost președintele României. El a fost președintele lui și uneori președintele Ucrainei sau al Austriei sau al altor țări. Niciodată al României.

A: Deci nu sunteți de acord cu abordarea lui Ciolacu de relansare a relațiilor diplomatice cu SUA?

V.P: În niciun caz nu în formula cu trimis doi oameni ca în Miami Beach, nu știu, în Miami așa se numea filmul ăla, comedia. Așa păreau cei doi trimiși ai domnului Ciolacu. Înseamnă că nu înțelegi nimic despre cum funcționează politica în America.

Eu vreau ca președinte,  am spus că am așa un nou model recent, președintele Finlandei, Stubb. A fost și el prim-ministru și acum e președinte. S-a dus la Mar-a-Lago, a jucat golf, a pierdut, și eu voi pierde în fața domnului Trump, la golf. După care a rezolvat. Voi pierde întotdeauna. Va fi întotdeauna mai bun decât mine. Sunt un politic și înțeleg anumite lucruri. După care a plecat de acolo cu niște lucruri bune pentru țara lui, Finlandia fiind o țară mai bogată decât România. Deci genul ăsta de politică trebuie făcut la nivel de președinte, trebuie un alt ambasador, n-o să reușesc să înțeleg de ce România nu-și pune un ambasador la Washington.

Actualul ambasador a fost apropiat de administrația trecută, ok, în regulă. Puneți un ambasador care să fie acceptat și compatibil cu actuala administrație. A fost un ambasador foarte bun (n. r. - George Maior). Pentru că, dacă nu mă înșel, a fost în primul mandat al administrației Trump. Deci din punctul ăsta de vedere, n-ai nevoie să trimiți emisari sau, repet, personaje de Miami Beach. 

A: Vi se par nepotrivite persoanele?

V.P: Și persoanele și metoda. Totul e nepotrivit. Arată că nu înțelegi cum se face politică.  Președintele sau prim-ministruL să-Și stabilească o relație personală. Când ești președinte sau prim-ministru n-ai nevoie să-ți spună cineva pile. Domnul Bolojan nu era în poziție. Probabil că n-ar fi vrut administrația americană să vorbească cu un președinte interimar.

A: Soarta guvernului se va decide după alegeri. Ce am putea face?

V.P: Să nu ne facem de râs cum ne-am făcut zilele astea. (...) România în acest moment s-a pus singură în această situație. Nu ne-au anulat rușii sau americanii alegerile. Noi le-am anulat. Deci ar trebui să nu ne facem de râs în perioada asta.

A: Deci nu considerați că o persoană din diaspora poate fi potrivită?

V.P: Poate fi un foarte bun ambasador la Washington, o persoană din diaspora. Dar o persoană cu statut, cu pregătire, cu prestanță, nu punem (...).

A: Îl cunoașteți pe Dragoș Sprînceană?

V.P: L-am văzut la televizor. Și mi-a fost de ajuns. Nu vreau să-l cunosc mai mult de atât.

A: Al doilea emisar este domnul Romașcanu.

V.P: Președinte de Consiliul Județean Buzău. Acum, între Președintele Consiliul Județean Buzău și Președintele Statelor Unitele Americii e destul de dificil să faci o relație, nu? Eu așa aș gândi cu mintea mea. Nu știu cine s-a gândit altfel. Cu tot respect, își iubesc foarte tare județul Buzău, dar nu sunt omologi cei doi cu președintele Statelor Unite. Președintele României da, este omolog într-o țară, mai mică, dar sunt omologi. Cu președintele unui județ, oricare județ din această țară, pe toate le respect, dar președintele de județ nu e omologul lui Donald Trump.

A: Care ar fi abordarea potrivită?

V.P: Mai bine nu făceam nimic, până în mai. Asigurări pentru americani, pentru europeni, că de data asta nu se anulează alegerile și că rezultatul votat de români rămâne. Atât poți să faci. Nimic altceva până atunci.

A: Cum ar trebui să abordam relațiile cu Rusia și Ucraina după război?

V.P: În primul rând, oricine face pace din punctul meu de vedere și al României, face un lucru bun. Cu cât mai repede este pace, cu atât mai bine și pentru noi, pentru România și pentru ucrainieni, și pentru soldații ruși, pe care nu cred că i-a întrebat Putin când i-a trimis pe front. Deci cel care face pace, și biblic se spune, că e iubit de Dumnezeu. În al doilea rând, nu cred, orice pace se face, nu văd niciun fel de relație între România și Rusia condusă de regimul Putin. Nu putem nici să ne împrietenim, nici să fim indiferenți, rămâne un adversar, un inimic al României și trebuie să ne apărăm de el.

În al treilea rând, România nu are în acest moment, e o realitate, puterea de a garanta ceva pentru Ucraina sau pentru alte țări. România trebuie să-și concentreze toate forțele sale pe care le are, și militare, și economice, și  politice, pentru a garanta securitatea militară a Republicii Moldova. Da, Republica Moldova este, ca să zic așa, treaba noastră, preocuparea noastră, și este și un obiectiv realizabil din punct de vedere militar, economic. Până la urmă, cred că jumătate din populația Republicii Moldova are și cetățenia românească. Deci România, la orice discuții referitoare la regiune, ar trebui să spună „domne, Republica Moldova garantată securitatea în fața Rusiei, garantat parcursul european. Și dacă la un moment dat, poporul român de pe partea asta a Prutului votează la referendum în majoritate, și cel de pe partea cealaltă a Prutului votează în majoritate, să ne reunificăm  îndreptând ceea ce Ribbentrop și Molotov au făcut rău în urmă cu 80 de ani.

Eu aș vota pentru la un asemenea referendum, ca să fie foarte clar. 

A: Aveți relații bune la nivel de conducere a statului cu Turcia și Serbia. Serbia ar trebui să se distanțeze de Rusia și să se concentreze pe aderarea la UE?

V.P: Da, îi cunosc pe ambii președinți. Eu am sprijinit foarte mult, nu doar Serbia. Eu cred că este în interesul României, în primul rând, dar și al Europei, ca toate țările din Balcanii de Vest, începând cu Serbia, care e cea mai mare, dar vorbesc de Albania, vorbesc de Macedonia de Nord, de toate celelalte, să se integreze și trebuiau să fie primite de mult în Uniunea Europeană. În mod nedrept au fost ținute în afară de jocuri politice din Europa.

Pe harta Uniunii Europeane e o pată nedreaptă.

A: Credeți ca este pregătită Serbia?

V.P: Toate țările din Balcanii de Vest pot să fie integrate în Uniunea Europeană rapid. Când spun rapid, mă refer la 2-3 ani. Și ar fi în interesul Europei acest lucru. Așa cum au fost integrate Slovenia, Croația, au fost câștiguri pentru Uniunea Europeană, ar trebui să fie integrate toate țările din Balcanii de Vest, să închidem această pată care a mai rămas în Europa. Trece Grecia, Bulgaria, România pe lângă. Și am susținut foarte mult și susțin în continuare acest lucru. Este în interesul României să avem Balcanii de Vest în Uniunea Europeană.

A: Noi am avut acel MCV după aderare. Sunt proteste în Serbia, sunt acuzații de corupție, considerați cǎ e un nivel ridicat de corupție?

V.P:Nu pot să fac asemenea evaluări pentru că oricum nu le-aș face față de alte țări. Nu-mi place când alții, din alte țări, vorbesc de rău de România, eu nu o să vorbesc de rău de nicio altă țară. Dar consider că ar fi ÎN avantajul României, și voi susține ca președinte acest lucru, ca toate țările din Balcanii de Vest, Serbia, Albania, toate celelalte, Muntenegru, Macedonia, Bosnia-Herzegovina, să fie integrate în maxim 3 ani în Uniunea Europeană.

A: S-ar putea întâmpla?

V.P: Da, pentru că până acum piedicile care au fost puse, au fost puse pentru considerente de politică internă. Cam cum a pățit România cu Schengen-ul. Ba că nu vrea Olanda, că avea alegeri, ba că nu vrea Austria, că avea alegeri. 

A: Cred cǎ discuțiile pe Schengen au existat și când erați dvs.

V.P: Sigur. În mod nedrept. Și atunci, și acum. Bine că s-a făcut dreptate. Uitați-vă la Bulgaria  și România. Faptul că au fost primite în 2007 a fost un lucru foarte bun pentru ambele țări. Cu cât ții pe cineva mai departe, cu atât îl îndepărtezi de valorile europene. Deci cred că da, am putea în trei ani să avem Serbia, Albania, Macedonia, Bosnia în Uniunea Europeană. Și atunci am scoate de acolo Kosovo, atunci am scoate de acolo toate conflictele care acum mocnesc.

A: Ar trebui sǎ recunoască România Kosovo?

V.P: Am pornit această discuție când eram prim-ministru și cred că România ar trebui să-și facă, în primul rând o discuție internă, apropo de ce înseamnă să recunoști o secesiune. Nu-mi place ideea ca după aceea cineva din Ungaria să zică că e momentul să-și proclame și Harghita-Covasna independența. Dar în același timp, discutând cu toți partenerii din Balcanii de Vest, să vedem cum România poate să fie un mediator și să joace un rol pozitiv. E o problemă de politică externă pe care, dacă promovăm dialogul și dacă explicăm care este îngrijorarea noastră, că nu doar România, dacă nu mă înșel Spania nu a recunoscut Kosovo, Cipru,  da? Deci din punctul ăsta de vedere, alături de celelalte state europene, haideți să vedem cum garantăm tot ceea ce înseamnă drepturi naționale fundamentale.

Aici, din păcate, Uniunea Europeană întotdeauna a avut mai multe măsuri, adică a zis într-un fel că e bine și în alt fel nu e bine. Uitați-vă, apropo de războiului ăsta cu tarifele. Acum Uniunea Europeană critică foarte tare administrația Trump pentru tarife. Și are dreptate, și eu cred că e o greșeală. Dar Uniunea Europeană acum șase luni a mărit tarifele față de nu mai știu, de China și de țările din Asia. Trebuie să fii un pic consecvent.

Nu poți să schimbi mereu discursul. Și această dublă măsură a Bruxellsului, e ceva ce arată, și, de fapt, explică lipsa de încrederea cetățenilor europeni în conducerea de la Bruxelles.

A: Cum ar trebui sǎ răspundă UE?

V.P:  Acum a început acest război și trebuie să fim solidari în Uniunea Europeană, să ne apărăm. Dar, de fapt, dincolo de această reacție imediată, eu văd România făcând într-un fel ce face Trump în America, în sensul de a și impulsiona în toate felurile economia și producția internă. Eu cred în patriotism economic. Patriotism economic înseamnă să faci tot ce poți, tot ce poți, să susții firmele care sunt românești.

Întotdeauna. Toate măsurile au mai multe efecte. Cine crede că există un singur efect greșește. Ce înțeleg eu prin firmă românească, să nu se înțeleagă nu domne, numai românii să aibă firme. Nu. Nu mă interesează proprietarul firmei. Mă interesează ca firma să aibă sediu în România, să plătească taxe și impozite și să aibă angajați bine plătiți în România. Dacă îmi îndeplinește aceste condiții, sediu în România, taxe și impozite angajați în România, atunci eu o consider firmă românească, și vreau și voi face tot ce pot să o favorizez pe acea firmă în fața firmelor din afara României. Nu-s America atât de puternic  economic, nu printez dolarii, cum fac ei. Dar să-ți încurajezi firmele tale, să-ți crești producția internă, să nu mai depinzi, cum se întâmplă acum, din păcate, în România, de la alimente. Mă înnebunește chestia asta că importăm atât de multe alimente. Când, slavă Domnului, putem să producem în România și am produs, aveam excedent pe balanța de alimente în 2015.

Asta-i singura soluție și pentru România de ieșire din criză.

A: Cum vedeți relația UE - România ?

V.P: Cred că soluția germană, au adoptat anul trecut sau acum 2 ani, o poziție, nu doar o lege, o poziție foarte clară, care mi se pare foarte pragmatică și inteligentă, lucru nemțesc, și pe care cred că trebuie să-l urmeze și România.

Au spus așa în Germania: infrastructura critică, ceea ce considerăm infrastructură critică, nu facem cu firme din China. Facem cu firme din Europa sau americane. Că de fapt, din păcate, de multe ori n-ai de ales decât între China și America. Tot ceea ce nu ține de infrastructură critică, facem afaceri. Vrem să vindem și noi în China, vor să vândă și ei în Europa, India. Vedeți că ignorăm India, care devine a treia putere a lumii economic. Ignorăm Brazilia sau alte țări. Noi vrem să vindem la ei și ei la noi. Asta trebuie să facă și România.

A: În eventualitatea unui atac asupra României, credeți cǎ putem conta pe Turcia?

V.P: Bineînțeles. Este principalul nostru partener la Marea Neagră. Avem o colaborare militară excelentă cu Turcia. Știu asta de la ofițerii români. Turcia este o putere militară importantă și cu siguranță va fi alături de noi în orice fel de conflict. Dar vedeți că Turcia este și  principalul partener economic al României, în afara Uniunii Europene. Deci, acolo avem foarte mult de dezvoltat pe partea economică și are o comunitate în România. Sunt jumătate români și jumătate turci care investesc foarte mult, care plătesc salarii, taxe și, din punctul ăsta de vedere, relația aceasta, mai ales că de la București la Istanbul faci 45 de minute, faci mai puțin decât până la Cluj sau Timișoara, este o relație economică și militară pe care contez foarte tare.

A: Ar trebui sǎ fie admisǎ în UE?

Da, cred că da, dar cred că nu va fi niciodată admisă, pentru că e prea mare. E prea mare, ar fi mai mare decât Germania. Și nu se va întâmpla acest lucru, dar cred că ceea ce Uniunea Europeană a promis în scris Turciei, și anume ridicarea regimului de vize, și nu s-a ținut de cuvânt, cred că este o nedreptate și o înșelătorie. O nedreptate la fel de mare ca cea făcută României și Bulgariei, apropo de Schengen. Asta ar elibera puțin, e o uriașă încărcătură pe consulatele românești. Istanbul, Ankara, Izmir, dacă nu mă înșel, avem trei consulate. Ar facilita foarte mult turismul, partea economică, în niciun caz nu cred că am avea o problemă de migrație, mă rog, dacă mergem în Germania acum, la Berlin, cred că un sfert din populație oricum sunt turci. Cred că este o lipsă de seriozitate din partea Uniunii Europene, după ce și-a luat acest angajament față de Turcia, să nu și-l țină.

Eu, în Consiliul European voi milita pentru aplicarea acestei promisiuni.

A: Cum i-ați descrie pe liderii Turciei si Serbiei?

V.P: Și pe premierul Poloniei, pe Donald Tusk, îl cunosc foarte bine, și pe mulți alți lideri europeni. Sunt candidat la prezidențiale și nu pun etichete pe absolut niciun partener extern. (...) Nu trebuie să preiau din nicio altă parte, vreau doar ca România să aibă lideri care să pună România pe primul loc, și nu Bruxelles sau altă țară sau alte ambasade.

A: Cum s-ar raporta România la UE cu Victor Ponta președinte?

Sunt mult mai pro-european decât unii dintre cei care-și pun singuri această etichetă, pentru că am făcut lucruri pentru integrare. În perioada mandatului meu am ajuns la un grad de absorție de peste 90% a fondurilor europene. Ce înseamnă să fii pro-european și să blochezi PNRR-ul? Păi nu vreau din ăștia care blochează PNRR-ul, vreau să fiu pro-european și să iei bani europeni. Sunt foarte pro-european, sunt foarte mândru de apartenența noastră la UE, dar voi fi un lider care în Consiliul European se va bate pentru România, așa cum se bate Giorgia Meloni pentru Italia sau Emmanuel Macron pentru Franța. Așa-i normal. 

A: Ce s-a întâmplat când ați propus-o pe dnă Kovesi șef la DNA?

V.P: Oamenii care se uită la viitor nu înțeleg nimic din întrebările dumneavoastră de acum 15 ani. Nu mă simt dator să răspund din trecut, am răspuns, cred că de vreo 500 de ori. Găsiți pe Google ce am spus, dar cred că oamenii vor să întrebe ce facem peste o lună sau peste două. Cei care sunt preocupați de istorie intră pe Wikipedia.

A: Preocupările astea vin pentru cǎ v-ați răzgândit de multe ori în activitatea dvs.

V.P: Am fost o victimă a doamnei Kovesi. Numai prostul e consecvent în greșeală în greșeală. Eu sunt un om inteligent care învață. (...) Orice mă întrebați despre viitor, cred că au dreptul oamenii să știe. (...) Nu m-am răzgândit niciodată și nu mă voi răzgândi niciodată cu acest lucru. Doar România pe primul loc. 

A: Ce schimbări ați face în justiție? Acum sunt independenți magistrații?

V.P: Da, în mare parte, da. Independența magistraților trebuie garantată. în același timp trebuie garantată responsabilitatea acelor magistrați care greșesc. De exemplu, cei care au făcut dosare politice și acum procesele sunt câștigate de victimele lor. Una dintre victime, dacă nu mă înșel, este chiar președinta ÎCCJ, doamna Corbu, care a câștigat procesul și a primit bani de la noi, de la dumneavoastră și de la mine, adică din bugetul de stat. Trebuia să primească de la procurorul care a greșit. Și eu sunt într-un asemenea proces, dar eu am precizat foarte clar că eu nu vreau bani de la Ministerul de Finanțe, eu vreau de la procurorul Uncheșelu, care în cazul meu a comis un abuz, asta spun judecătorii, și care acum are un salariu foarte bun în euro la doamna Kovesi, la Parchetul European. Asta trebuie să punem în lege.

A: Dacǎ justiția este independentă, cum se fac dosare politice?

V.P: În cazul meu, dosarul politic a fost făcut de către doamna Kovesi și domnul Uncheșelu.

A: Dosarul domnului Georgescu este politic?

V.P: Cred că orice persoană care este anchetată pentru faptul că are opinii politice sau candidează politic, da, e un dosar politic.

A: Deci nu sunt independenți magistrații.

V.P: Eu sunt convins că judecătorii se vor pronunța și vor face dreptate, cum au făcut și în cazul meu. Am încredere în judecători.

A: Si daca dreptatea ar fi o eventuală sentința de condamnare?

V.P: Atunci sigur, respectăm sentințele. Eu vă spun foarte direct ce vreau să fac și ce înțeleg, după care, sigur, puteți să fiți sau nu de acord cu mine, e dreptul dumneavoastră.

A: Doar remarcam cǎ nu este consecvențǎ.

V.P: E foarte consecvent. (...) Eu sunt foarte consecvent în acest domeniu pentru că, opt ani de zile, foarte consecvent, m-am dus la ÎCCJ pentru niște acuzații false, politice, la adresa mea, și faptul că trei judecători, în unanimitate, după care cinci judecători, în unanimitate au confirmat acest lucru, arată că această consecvență a mea a primit dreptate din partea judecătorilor.