Cu cine votăm duminică. Care sunt partidele pro-europene și anti-europene de la alegerile parlamentare

Pe 1 decembrie au loc alegerile parlamentare. În acest an, conform datelor de la Biroul Electoral Central, s-au înscris pentru alegeri 31 de partide și alianțe, precum și 19 organizații ale minorităților naționale.

Mii de candidati se duelează pentru locurile din Parlament FOTO arhiva Adevărul

Vă prezentăm în cele ce urmează care sunt defalcat partidele pro-europene și anti-europene, cât și numărul de candidați ai fiecărui partid, în ordine descrescătoare.

Partide pro-europene. PSD are cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților, nu mai puțin de 639, urmat de PNL-630 de candidați, Forța Dreptei-619, UDMR-596 , USR-589, Partidul Social Democrat Independent – 477, Partidul România în Acţiune – 424, Partidul Social Democrat Unit – 329, REPER – 273, Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi (DREPT)- 263, Alianţa National Creştină – 244, Partidul Ecologist Român – 128, Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate (SENS) – 100, Partidul Noua Românie – 73, Liga Acţiunii Naţionale – 64 (cu nuanțe suveraniste), Partidul Verde – 10, Partidul Patria – 7, Partidul Pensionarilor Uniţi – 1 și Partidul Phralipe al Romilor – 1.

La SENS, unul dintre cei mai cunoscuți membri este Nicu Ștefănuță, vicepreședinte în Parlamentul European. La REPER, printre cei mai cunoscuți candidați se numără foștii europarlamentari Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru. Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe deschide lista partidului DREPT în București pentru Camera Deputaților, în timp ce deputata Cosette Chichirău (aleasă în 2020 pe listele USR) deschide lista la Iași. Fosta jurnalistă Sanda Nicola deschide lista pentru candidați la Camera Deputaților în Capitală pentru Partidul România în Acțiune.

Partide suveraniste. SOS România are în total cei mai mulți candidați -636, urmat de AUR – 621, Partidul National Conservator Român – 435, România Socialistă – 333, Alternativa pentru Demnitate Naţională – 294, Patrioţii Poporului Român – 172, Partidul Oamenilor Tineri (POT) – 149, Partidul Republican din România – 25, Partidul Oamenilor Credincioşi – 14, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat-10 și Uniunea Geto-Dacilor – 8, Partidul Dreptăţii – 4.

În țara noastră, sistemul electoral este unul proporțional, membrii viitorului Parlament se vor alege dintre toate partidele ce au trecut de pragul electoral de 5% din votul la nivel național ori minimum 20% dintre voturile din patru circumscripții. În România, norma de reprezentare pentru alegerile la Camera Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, în timp ce norma de reprezentare pentru viitorii membri ai Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.