Românul care a demonstrat impactul ciumei asupra europenilor: a lăsat o urmă definitivă pe genomul uman

Ciuma medievală a lăsat urme pe genomul uman - sunt concluziile studiului coordonat, în Olanda, de Mihai Netea, care a comparat genele romilor cu cele ale românilor pentru a ajunge la această ipoteză.

Un consortiu de cercetătorii din Olanda,  Romania si Spania, coordonat de Mihai Netea, un imunolog român, au ajuns la concluzia că Moartea Neagră, ciuma din Evul Mediu, a modificat genele unor populaţii din România şi a lăsat o urmă pe evoluţia ulterioară a umanităţii. “Adevărul” a vorbit cu Mihai Netea, prin Skype, pentru a afla mai multe detalii despre această descoperire.

Cercetatorii au comparat genele a două populaţii care au trăit separat până la un punct şi a vrut să afle cum au fost influenţate în ultima mie de ani. Potrivit studiului, 20 de gene au fost modificate la ambele populaţii, iar una dintre explicaţiile cele mai probabile este Ciuma medievală. De ce e important acest lucru? Pentru că poate explica de ce europenii răspund diferit la unele boli faţă de alţi oameni din lume. Potrivit lui Mihai Netea, aceasta ar putea fi si una dintre explicatiile frecvenţei crescute a bolilor autoimune din Europa.

De ce a fost făcut studiul pe romi şi români?

Vorbind despre studiul pe care l-a făcut împreună cu doctorii din Olanda şi România, Netea a ţinut să explice că acesta nu trebuie ridicat la un rang mai mare decât este şi nici nu trebuie interpretat în ton rasial. “Aceeaşi cercetare pe care noi am făcut-o se poate face pe orice populaţie. Împreună cu un consorţiu internaţional noi începem să dezvoltam anul acesta un studiu asemanator pe 10 populaţii din Sudan. Acolo sunt grupuri etnice diverse şi au trăit împreună in ultimele sute sau chiar mii de ani, cum a fost cazul cu noi şi romii. Dacă în studiul la populaţiile Europene cele mai importante presiuni infecţioase au fost cele exercitate de ciumă şi, probabil anumite infectii virale precum gripa, în acest viitor studiu realizat pe populaţiile africane, elementele infecţioase principale vor fi probabil malaria şi tuberculoza. Vrem să  facem o hartă a felului în care s-a schimbat sistemul imunitar în funcţie de diferitele infecţii din lume. Ca să poţi trata ideal pacientii, e bine să ştii unde sunt diferenţele. Noi trebuie a ne folosim intr-o manieră pozitivă de anumite particularităţi  istorice care au existat în fiecare zonă geografică”, a explicat Netea.

“Am vrut să aflăm care sunt factorii importanţi care au modificat sistemul imunitar şi au fost importanţi în apărarea noastră contra infecţiilor. Ce nu puteam afla până acum era când a fost modificată o genă - acum 1.000 de ani, acum 10.000 de ani? Întâmplător, noi şi romii trăim împreună de numai o mie de ani, fiind insa separaţi ca geografie în ultimii 10.000 de ani, când s-au întâmplat cele mai importante lucruri cu sistemul nostru imunitar”, mai explică doctorul român.

Imunologul de la Nijmegen spune că descoperirea agriculturii şi domesticirea animalelor a creat condiţii pentru creşterea infecţiilor la oameni - densitate mai mare de populatie, mai multă resurse care au dus la o crestere a fertilitatii materne si o crestere a densitatii de populatie. Dacă în perioada Paleolitică densitatea triburilor de vânători-culegători ea foarte scăzută într-un teritoriu, cu conctacte puţine între grupuri, dezvoltarea agriculturii şi domesticirea animalelor în Neolitic a schimbat complet situaţia. Odată cu agricultura a crescut şi contactul dintre aşezările umane, iar răspândirea infecţiilor se făcea mult mai uşor.  “Luând în considerare aceşti factori, şi considerând presiunea evoluţionistă crescută din ultimele milenii, se pot trage concluzii foarte importante. Prin compararea a două populaţii care au fost genetic diferite pentru 10.000 de ani, iar apoi au inceput să trăiască în aceeaşi zonă geografică în ultimul mileniu, putem descoperi care au fost regiunile genomului uman care au fost modificate identic în cele două populaţii.”, a explicat Netea.

Ce s-a întâmplat în ultimii o mie de ani?

“Ceea ce este interesant este ca ciuma a facut nenumarate victime in timpul Evului Mediu in Europa (secolele XIV-XVI), când a avut o mortalitate de 30-40% în anumite regiuni, însă ea nu este atestată documentar în India în perioada respectivă. Mai târziu, dupa secolul XVIII, a izbucnit o noua epidemie majoră de ciumă, care a avut un impact important si in India, dar cu mortalitate mai mică de până la 5%. Acese condiţii istorice fac ca presiunea asupra sistemului imunitar de către ciumă să fie mai mică în India decât în Europa. Asta ne da şansa să comparăm sistemele imunitare ale europenilor şi romilor, iar comparându-l pe acesta cu genomul unei populaţii din India de Nord, să identificăm schimbările induse în ultima mie de ani. Din cele 22.500 gene din genomul uman,  aproximativ 19-20 de gene au fost modificate în aceeaşi direcţie la români şi romi, posibil de către ciuma”, mi-a explicat Mihai Netea.

Pentru Netea, descoperirea acestor modificări genetice în populaţia din Europa arată de ce suntem susceptibili la anumite boli. “Putem şi să găsim una dintre explicaţiile de ce populaţiile europene au mult mai multe boli autoimune. O explicaţie posibilă este faptul că, din cauza presiunii evoluţioniste date de infecţii a trebuit să dezvoltăm un sistem imunitar puternic. Acest avantaj contra infecţiilor îl plătim însă cu mai multe boli imune. Pe de altă parte, asta ne ajută să găsim noi modalităţi terapeutice atât în infecţii, cât şi în bolile autoimune”, a explicat el.

Ciuma a modificat sistemul imunitar al europenilor şi a introdus variante genetice care recunosc mai uşor Yersinia pestis, bacilul care recunoaşte ciuma. Aceste variante genetice induc semnale în sistemul imunitar care sunt mult mai puternice acum. Netea a explicat legătura dintre această descoperire şi bolile autoimune. “Aceasta poate fi una dintre cauzele creşterii prevalenţei bolilor autoimune la populaţiile moderne, dar nu singura. Un al doilea factor important este şi acela ca speranţa de viaţă e mai mare în societăţile moderne şi oamenii nu mai mor din cauza infecţiilor: oamenii au timp să dezvolte boli autoimune”,spune Netea.

Pentru Netea, rezultatele cercetării sunt doar un prim pas. L-am întrebat dacă europenii pot face ceva pentru a scădea numărul bolilor autoimune, iar el a identificat mai multe caracteristici ale civilizaţiei moderne care ne îndepărtează  de infecţii şi alte boli din trecut, dar ne duce către un sistem imunitar care luptă cu sine. “Există aşa-numita ipoteză a igienei. Societatea modernă este mai igienică, iar copiii nu mai sunt expuşi la bacterii nevinovate. Aceste bacterii fac sistemul să se lupte de tânăr, iar, în plus, învaţă şi să tolereze stimuli nepericuloşi din mediu. Un sistem imunitar care însă nu vine în contact cu mediul înconjurător, va crede mereu că totul e periculos si va reacţiona supradimensionat la orice stimul. De exemplu, copiii de la oraş au mai multe boli autoimune si mai ales alergii decât copiii de la ţară, tocmai datorită acestui fapt. Dacă ai norocul să ai bunici la ţară, nu este rău dacă copiii se duc acolo în vacanţă. Sunt şi alte studii care încearcă  să vadă daca reintroducerea vaccinurilor care aduc toleranţă crescută , cum ar fi vaccinul BCG contra tuberculozei, ar fi util şi pentru scăderea alergiilor”, spune cercetătorul.

Într-o lume care a fost influenţată de teorii false privind pericolul vaccinului, imunologul Mihai Netea are o abordare ştiinţifică , aproape matematică. El e mâhnit că o mulţime de oameni au crezut în teorii false privind pericolul vaccinurilor. “Orice lucru are complicaţie. Dar poti face foarte simplu un calcul. Unul din 10.000 de vaccinuri poate in principiu atrage după sine o complicaţie. Dar dacă nu vaccinezi copiii, consecinţele pot fi cu mult mai tragice, cu mult mai multe boli si chiar decese”, spune românul. Iar fenomenul este abia la început în multe zone din lume, inclusiv în România.

Cine este Mihai Netea?

Doctorul român a terminat Facultatea de Medicină la Cluj în 1993. “Am primit o ofertă de a-mi face doctoratul acolo, la Nijmegen. În 1990, România era văzută bine, eram chiar dupa revolutie şi toată lumea dorea să ne ajute. La Cluj au fost primite citeva burse la un curs de imunologie in Olanda. Acolo m-am întâlnit cu viitorul meu şef de la Nijmegen. Am făcut la el de două ori stagiu în timpul vacanţelor de vară şi după aceea am făcut doctoratul. Aşa am ajuns în Olanda”, a declarat Mihai Netea.

Netea şi-a făcut doctoratul pe imunologie şi boli infecţioase între 1994 şi 1998. La 1 ianuarie 2000 şi-a început specializarea, iar în 2005 a fost un an în Statele Unite, la cercetare. Contractul definitiv din Olanda a venit abia în 2006, după ultimele luni de specializare. Astăzi el lucrează 30% cu pacienţi şi 70% din timp face cercetare, după propriile spuse.

Cercetarea în Olanda

L-am întrebat pe Mihai Netea cum stă cercetarea în Olanda. “In cercetare este mult mai bine in Olanda decit în România, si asta nu trebuie sa ne mire, avind in vedere diferentiele economice. E o ţară bogată şi un procentaj încă relativ mic din PIB e acordat cercetării, înseamnă totuşi mult. Dar şi Romania poate face progrese, trebuie doar să se facă eforturi susţinute atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul fiecărei instituţii şi cercetător in parte”, a explicat Netea. De asemenea, el a lăudat modul cum se dau fondurile.

“Ce se face bine in Olanda este investiţia eficientă. Eficienţa e ridicată, dacă vei compara ce se face aici cu banii daţi şi ce se face în alte ţări. Criteriile pe care se dau banii sunt mereu pe calitate. Ţi se cere să prestezi la un nivel înalt, altfel finanţarea se va opri”, a mai spus cercetătorul român. El a spus că aproximativ jumătate din buget se duce la universităţi, iar restul se duce în granturi.