NASA a găsit şapte planete similare Pământului: de ce nu e o descoperire atât de mare pe cât crezi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO JPL-Caltech
FOTO JPL-Caltech

Cel mai aşteptat anunţ al NASA la început de an e descoperirea a şapte planete care ar putea găzdui viaţă. Totuşi, entuziasmul e ceva mai mare decât reuşita în sine.

Vestea de la NASA e poate cea mai aşteptată ştire din domeniul ştiinţei din ultimele zile. Înainte de a comunica oficial, agenţia a anunţat că va face un… anunţ. În sfârşit, a prezentat ultimele descoperiri şi, pe scurt, presupun că au identificat în afara sistemului nostru solar planete similare Pământului pe care, implicit, ar putea exista viaţă, dacă nu chiar există la momentul acesta.

Entuziasmul porneşte de la prezumţia că pe cele şapte exoplanete ar putea exista apă în stare lichidă. Pe Pământ, apa este elementul esenţial pentru viaţă şi motivul pentru care cercetările pe Marte încep de la acelaşi punct. Mai mult, trei dintre planete se află în zona locuibilă din jurul stelei lor, în care viaţa este posibilă. De asemenea, este o comparaţie făcută cu Terra.

Cele şapte exoplanete alcătuiesc un sistem stelar, care orbitează în jurul stelei Trappist-1 (inspiraţia numelui vine de la o bere belgiană - n.r.), o stea rece cu densitate scăzută, aflată la o distanţă de 40 de ani-lumină faţă de Terra, în constelaţia Vărsătorului (sau Aquarius, cum o s-o mai întâlneşti). Mai mult, steaua are un diametru de aproximativ 8% din cel al Soarelui, iar asta face ca planetele să pară mai mari (faţă de cum e în sistemul nostru solar).

Potrivit cercetătorilor implicaţi în proiect, proximitatea acestui sistem şi mărimea considerabilă a celor şapte exoplanete în raport cu dimensiunea stelei Trappist-1 fac din noua formaţiune cerească o ţintă perfectă pentru cercetări ulterioare. Firesc, în viitor vor fi cercetate atmosferele acestor planete pentru a identifica elemente utile pentru viaţa aşa cum e cunoscută pe Terra.

Descoperirea e importantă, dar nu pe cât o face NASA să pară

NASA a avut momente excelente în ultimii ani, mai ales din 2012, când a trimis roverul Curiosity pe Marte în căutarea elementelor care ar susţine viaţa. La început de 2017, ne putem bucura de acest anunţ. Totuşi, trebuie să ştii şi alte câteva elemente şi de ce nu este descoperirea secolului şi nici semnul invaziei extraterestre.

În primul rând, sistemul acesta este la o distanţă incredibil de mare de Terra şi de unde ar putea ajunge omul. Un an-lumină, după cum îi spune şi numele, e distanţa pe care o parcurge lumina într-un… an. Viteza luminii e cea mai mare din Univers, deocamdată, şi niciun vehicul creat de om nu s-a apropiat vreodată de ea. Pentru cercetări amănunţite şi fixarea unei colonii acolo ar trebui ca oameni de ştiinţă să ajungă pe una dintre planete.

Realitatea e că în câteva decenii, aproape 40 de ani, doar Voyager 1 a ieşit din sistemul solar „autohton“, iar asta cu o viteză de 45 km/s. Spre comparaţie, viteza luminii e de aproape 300.000 km/s. Desigur, aceea e tehnologia anilor ‘70, dar progresul nu a fost incredibil în ultimele decenii. Mai mult, ultima mare reuşită a NASA a fost să pună un om pe Lună, apoi bugetele de cercetări şi inovaţie au fost mai mici, că nu mai exista un interes real din partea Statele Unite ale Americii.

image

În acest timp, au fost derulate nenumărate cercetări prin echipamente montate pe Pământ: telescoape cu diverse scopuri, cu bugete din ce în ce mai mari, dar şi cu o calitate din ce în ce mai ridicată. Actuala descoperire are la bază un studiu precedent prin care au fost găsite trei planete în jurul stelei Trappist-1. Ele se adaugă altor 3.500 de planete descoperite de astronomi în afara sistemului solar. De asemenea, şi anul trecut a fost descoperită o planetă similară Terrei care orbitează steaua Proxima Centauri. E ceva mai apropiată, la 4,24 de ani-lumină. Iar pentru 2017, NASA are un buget de 19,3 miliarde de dolari, care vor fi investiţi în sonde şi alte echipamente, astfel că vor mai fi anunţuri (poate mai importante) pe care agenţia să le facă.

Un rezumat al descoperirii, şi un punct pozitiv, este că lărgeşte Universul cunoscut. Aduce informaţii suplimentare credinţei şi teoriei că nu suntem singuri şi că e mai mult decât a văzut primul om care a folosit primul telescop. Mai mult, echipamentele au devenit atât de bune şi sunt în plină dezvoltare, încât vor putea cerceta mai bine astfel de medii. Totuşi, informaţia ajunge la noi cu întârziere, dată fiind distanţă, astfel că ceea ce „văd“ oamenii de ştiinţă acum e o imagine a trecutului. Poţi merge până într-acolo încât să speri că viaţa s-a dezvoltat deja în Trappist-1.

Cum ar putea arăta o astfel de lume extraterestră.

image

Toate aceste exoplanete vor deveni cu adevărat utile în cam un miliard de ani, deoarece Soarele are o durată de viaţă limitată. Acum, este estimată la cinci miliarde, iar Trappist-1, când Soarele va dispărea, va fi încă o stea tânără (e mai mică decât steaua noastră, iar consumarea hidrogenului e mai lentă).

Astronomii se vor concentra însă în următorii ani asupra sistemului solar, o posibilă destinaţie fiind satelitul Europa. Totodată, sunt şi alte exoplanete cu caracteristici similare Pământului şi un potenţial relativ de a găzdui viaţă. Mai sunt şi iniţiative private de a face transport spaţial sau curierat spaţial către staţiile de pe orbita Pământului, cum ar fi cele ale SpaceX. Acestea vor avea utilitate pentru actuala generaţie şi următoarea, iar scenariul vizitării altor planete „înfrăţite“ cu Pământul rămâne încă în domeniul SF.

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite